Blocul Naţional Sindical susține că banii reținuți salariaților pentru pensii și sănătate sunt lăsați de Guvern la cheremul firmelor. În acest sens, sursa citată lansează critici dure la adresa Guvernului, căruia îi cere să retragă propunerea de act normativ care elimină incriminarea neplăţii contribuţiilor ca fiind evaziune fiscală, explicând că propunerea de act normativ „nu poate fi numită altfel decât legitimare pentru deturnare de fonduri”.

Sursa citată susține că deși a salutat decizia Guvernului luată anul trecut, ”curajul” Executivului a durat doar trei luni de zile. Mai exact, Blocul Național Sindical acuză Guvernul că a avut deja un proiect de act normativ care ”nu numai că elimină incriminarea neplăţii contribuţiilor ca fiind evaziune fiscală ci încurajează mediul de afaceri să schimbe destinaţia sumelor reţinute de la salariat pe o durata nedefinită”.

„Am salutat decizia Guvernului Ciucă de la sfârşitul anului trecut de a introduce prin OUG 130/2021 tratarea reţinerii şi nevirării contribuţiilor sociale ca fiind infracţiune. Din păcate curajul şi verticalitatea Guvernului au durat mai puţin de 3 luni. Înainte de implementarea efectivă a acestei prevederi Guvernul a pregătit deja un proiect de act normativ care nu numai că elimină incriminarea neplăţii contribuţiilor ca fiind evaziune fiscală ci încurajează mediul de afaceri să schimbe destinaţia sumelor reţinute de la salariat pe o durata nedefinită”, arată sursa citată.

În acest sens, BNS susține că inițiativa Guvernului este una ”debalansată”, iar angajatorii sunt cei care se confruntă cu dificultăți financiare temporare și pot cere eşalonări la plata impozitelor şi contribuţiilor sociale.

Salariatul este cel păgubit

„Chiar şi în condiţiile unui mediu economic tulbure, aşa cum este cel actual, iniţiativa Guvernului este complet debalansată. Angajatorii care se confruntă cu dificultăţi financiare temporare pot cere şi astăzi eşalonări la plata impozitelor şi contribuţiilor sociale, în acest caz primind acceptul pentru alte termene de scadenţă. Acest lucru înseamnă că ei pot evita, justificat, o eventuală intrare sub incidenţa prevederilor legii evaziunii fiscale. Pentru angajatorii de bună credinţă nu este necesară o reglementare precum cea propusă de Ministerul Finanţelor”, se menţionează într-un comunicat al BNS.

Totodată, reprezentanţii BNS mai subliniază și faptul că, dintr-o iniţiativă corectă principial se ajunge astfel la un cadru legislativ atât de pervertit încât el însuşi reprezintă un stimulant pentru angajatori să nu mai plătească contribuţiile sociale şi impozitul reţinut la sursă de la angajat şi să utilizeze aceste resurse pentru achitarea altor datorii.

Sursa citată menționează că salariatul este cel păgubit și nu va mai putea să sesizeze organele de cercetare, în ciuda legilor.

„Dintr-o normă legală gândită să sancţioneze deturnarea contribuţiilor sociale reţinute de la salariaţi, s-a ajuns la o prevedere legală care încurajează angajatorii să folosească aceste resurse. Se ignoră astfel complet faptul că neplata contribuţiilor sociale sancţionează imediat sau pe termen lung salariaţii ale căror contribuţii nu au fost virate, deşi au fost reţinute. Iar Guvernul nu s-a rezumat la atât. S-a asigurat şi de faptul că, deşi păgubit în mod direct şi fără echivoc, salariatul nu va putea să sesizeze organele de cercetare penală, acest drept fiind conform noii legi deţinut integral de organul fiscal”, subliniază BNS.

În ceea ce privește situația la nivel național, datele centralizate de BNS arată că la finele anului trecut, peste 700.000 de angajatori iar dintre aceştia aproximativ 34.000 de aveau obligaţii fiscale restante.

Unde se duc banii pentru pensii

În același timp, sursa citată menționează că întreaga capacitate a administraţiei fiscale de a verifica şi de a evalua cazurile de evaziune fiscală este una foarte redusă. „Vom vedea cazuri de evaziune sesizate de organul fiscal în cazul a 2-3 companii foarte mici, „neprotajate” de cineva la nivel local sau naţional”, avertizează reprezentanţii BNS.

Reprezentanții instituției susțin ferm faptul că propunerea legislativă iniţiată de Guvern elimină practic un mijloc legal de protecţie a salariaţilor cărora li s-au reţinut aceste contribuţii, afectând în mod direct drepturile actuale sau viitoare ale acestora, mai exact, dreptul la pensii sau asigurări de sănătate.

BNS precizează că Guvernul preferă să rămână ”orb”, însă lucrurile pot fi văzute destul de clar, în special de populație, cât și de autorități.

„Indiferent cât de „orb” ar fi Guvernul, această intenţie de reglementare nu poate fi numită altfel decât „legitimare pentru deturnare de fonduri”. Se reglementează astfel furtul sub stindardul unei nevoi financiare mai presante. Unde am ajunge dacă acelaşi tratament permisiv l-am aplica şi celor care fură ca să supravieţuiască? Cu ce e mai greşit comportamentul acestora faţă de cel admis prin acest proiect de act normativ iniţiat de Guvern?

Nu doar mediul de afaceri are dificultăţi în a face faţă cheltuielilor curente, cu aceleaşi dificultăţi se confruntă şi salariaţii, dar şi populaţia în general. Dacă Guvernul îşi permite să fie atât de generos îi propunem să o facă în egală măsură, atât cu firmele, cât şi cu salariaţii. În mod cert şi salariaţii au alte cheltuieli ce trebuie acoperite sau alte datorii ce trebuie achitate mai urgent decât impozitele”, arată sursa citată.

Apel de ultimă oră către Guvern

În acest sens, BNS cere Guvernului aplicarea unui tratament de acest timp și firmelor, astfel încât să nu își mai facă griji pentru limita cheltuielilor cu pensiile menţionată în PNRR.

„Cerem Guvernului să le aplice şi lor acelaşi tratament favorabil acordat firmelor. În acest caz Guvernul nu trebuie să-şi mai facă griji pentru limita cheltuielilor cu pensiile menţionată în PNRR. Actuala propunere legislativă va încuraja angajatorii să-şi prioritizeze altfel obligaţiile financiare, în detrimentul bugetului public, diminuând astfel capacitatea statului de a finanţa sistemul de securitate socială”, afirmă reprezentanţii BNS.

Sursa citată precizează că în cazul în care Executivul nu poate asigura un cadru legal care să garanteze salariaţilor accesul la drepturile pentru care au contribuit, cea mai bună soluție este ca angajații să își plătească singuri contribuțiile sociale.

„Dacă Guvernul nu poate asigura un cadru legal care să garanteze salariaţilor accesul la drepturile pentru care au contribuit, atunci este de preferat ca angajaţii să-şi plătească singuri contribuţiile de asigurări sociale”, au mai spus sindicaliştii.