Adevărul.ro a prezentat într-un articol povestea a zeci de români care s-au făcut remarcați în Marea Britanie pentru acțiunile lor ilegale.
Astfel, potrivit sursei citate, în anii de după 1990, se estimează că din România au plecat în străinătate peste trei milioane de români, cei mai mulţi în Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie. Cea mai mare parte dintre ei au ocupaţii cinstite, dar alţii au ales calea fărădelegilor. Au fost implicaţi în comiterea unor jafuri de răsunet, uneori armate, în proxenetism, exploatarea muncii, trafic de droguri, înşelăciuni etc. Şi aşa se face că, de-a lungul anilor, românii au căpătat o faimă proastă prin Europa, fiind consideraţi „exportatori“ de infracţionalitate, inclusiv în Anglia.
Cel mai mediatizat caz de presa britanică şi românească a fost cel al bandei de români care, în ianuarie 2017, a sustras 260 de cărţi, manuscrise, ediţii princeps şi volume din secolele XVI şi XVII dintr-un depozit de lângă aeroportul Heathrow, din Londra, ce urmau să fie transportate la Los Angeles, pentru a fi expuse. Printre exemplarele furate, care fuseseră evaluate la 2,5 milioane de euro, erau lucrări ale lui Galileo Galilei, Isaac Newton, Leonardo da Vinci, o ediţie din 1569 a „Divinei Comedii“ a lui Dante şi o ediţie din 1566 a volumului „De Revolutionibus Orbium Coelestium“, a astronomului Nicolaus Copernicus. Mare parte dintre ele au fost descoperite pe 16 septembrie 2020, în subsolul betonat al garajului unei vile din comuna Făurei, judeţul Neamţ.
Un jaf ca la carte?
Anchetatorii au explicat că cel puţin trei suspecţi au pătruns în depozitul de tranzit, după ce au făcut patru găuri în acoperişul clădirii şi au coborât în rapel, ei acţionând la pont. Numai că, odată intraţi în posesia operelor, făptaşii s-au trezit că au o mare problemă, neputând să le valorifice. Teoria era susţinută de faptul că ele au stat mai bine de 3 ani în garajul locuinţei din Făurei, Neamţ.
Detectivul englez Andy Durham spunea că, „deşi jaful părea să fie ca la carte, infractorii au lăsat dovezi“. Hoţii au fugit cu o maşină, dar aceasta a fost surprinsă de mai multe ori pe străzi în timp ce făcea curse pentru a transporta prada. Apoi, au abandonat-o, nu înainte de a fi spălată cu clor, dar nu îndeajuns pentru ca să nu fie prelevată o probă ADN de pe o tetieră, care s-a dovedit a fi a unuia dintre autori.
Pe 2 octombrie 2020, cei 12 românii angrenaţi în ceea ce jurnaliştiiu au denumit „Misiune imposibilă“, respectiv jaful secolului în domeniul obiectelor de patrimoniu au fost condamnaţi, la Londra, cea mai mare sentinţă fiind de 5 ani şi 8 luni.
Banda „Împăratului”, sentinţe după ordinul de ucidere a „cuscrului” lui Adi Minune Nouă români, autori ai unui omor săvârşit în Irlanda, în urmă cu şapte ani, ordonat de şeful unei bande de criminalitate organizată, au fost condamnaţi la foarte mulţi ani de închisoare, sentinţa fiind pronunţată luna trecută de către magistraţii Tribunalului Bucureşti. Victima infracţiunii a fost Virgil Buşă, tatăl lui Franco, un tânăr care prin anii 2013 – 2014 era iubitul fiicei cunoscutului manelist Adi Minune.
La acea vreme, se vorbea că Buşă va fi cuscrul lui Adi Minune. Anchetatorii au concluzionat că asasinatul a fost comandat după neînţelegerile survenite pe „piaţa“ exploatării prostituatelor. Dintre cei condamnaţi, cea mai mare pedeapsă, 30 de ani, a primit-o Mihai Ionuţ Mărtinaş, iar Nicolae Stanca are de executat 20 ani. Câte 19 ani şi şase luni au de ispăşit Gabriel Păunescu, Corneliu Vârlezeanu, Ionuţ Păuc, Bogdan Ionuţ Şuşcă, Ioan Bizău şi Bogdan Danci, iar Liviu Bârligea are 9 ani şi 10 luni.
Banda de infractori români, acțiune în Irlanda
Banda de infractori români acţiona de mai mulţi ani în Irlanda, fiind condusă de Ion Anton, zis „Împăratul“, un bărbat de 43 de ani, din Nisiporeşti, judeţul Neamţ, care exploata prostituate, percepea de taxe de protecţie, şantaj, spărgea bancomate sau comitea diverse tâlhării. Pentru crima din Irlanda, care a avut loc în 2014, Anton fusese dat în urmărire internaţională, iar pe 28 septembrie 2020 a fost identificat în ţara unde-şi avea „afacerile“.
Bucureşteanul Virgil Buşă a murit pe 13 aprilie 2014, la un spital din Blanchadstown. „În timp ce victima se afla acasă, membrii grupării, înarmaţi cu arme albe, au pătruns în interior prin efracţie, spărgând uşa de acces şi procedând la lovirea cu cruzime a tuturor persoanelor aflate în locuinţă, în special a persoanei vătămate şi sustrăgând aparatură electronică“, se arăta într-un comunicat DIICOT.
Contrabandist prins cu cocaină de 1,2 milioane de lire sterline Alt român „vedetă“ în Marea Britanie este Narcis Bogdan Stoica, în vârstă de 29 de ani, cu domiciliul în judeţul Neamţ, condamnat, pe 8 iulie 2020, de Curtea din Canterbury, Anglia, la 6 ani de închisoare, după ce a pledat vinovat pentru tentativă de import de droguri din Clasa A – de mare risc. National Crime Agency anunţa că valoarea stupefiantelor descoperite în maşina românului avea o valoare de piaţă de aproximativ 1,2 milioane de lire sterline.
Narcis Stoica a fost condamnat la 6 ani de închisoare FOTO National Crime Agency El a încercat să ascundă activitatea infracţională folosind ca interfaţă o afacere de comerţ cu legume şi fructe. Stoica a „căzut“ pe 17 aprilie 2020, când poliţiştii de la Forţa de Frontieră şi National Crime Agency l-au oprit la un control de rutină în terminalul Channel Tunnel de la Coquelles – Calais. La percheziţia autoutilitarei pe care o conducea nemţeanul au fost descoperite două ascunzători realizate în spatele materialului de protecţie de la portiere, în ele fiind ascunsă cocaina, substanţă care provenea din Olanda.
„La NCA ştim că oameni precum Stoica, dispuşi să-şi asume riscuri, sunt cruciali pentru activităţile grupurilor grave de criminalitate organizată. Acest individ a crezut că îşi poate ascunde activitatea infracţională sub pretextul unei afaceri legitime. Dacă este nedetectată, această cocaină ar fi fost fără îndoială distribuită în Marea Britanie, unde comerţul cu droguri de Clasa A alimentează violenţa şi exploatarea“, declara Martin Grace, comandantul NCA Dover.
Potrivit National Crime Agency, românul a afirmat că îşi cumpărase furgoneta frigorifică din Marea Britanie cu o săptămână înainte de percheziţie şi că se întorcea din Olanda. După audieri, românul a fost reţinut şi ulterior arestat, iar în data de 15 iunie 2020, când a fost trimis în judecată, a pledat vinovat.