Putem avea o bătrânețe liniștită, fără să ne bazăm pe pensie

Bătrânețe fără griji și fără pensie! Majoritatea românilor manifestă o lipsă de încredere în sistemul de pensii din România. Paradoxal, puțini iau inițiativa pentru a-și asigura o bătrânețe liniștită.

Gândul la anii de pensionare ne bântuie pe mulți dintre noi. Unii îi privesc cu entuziasm, visând la timpul liber pe care îl vor avea pentru pasiunile lor. Alții îi privesc cu neliniște, gândindu-se dacă se vor descurca din punct de vedere financiar.

Experții economici ne avertizează că sistemul de pensii din România este departe de a fi sustenabil. Deși conștientizăm această problemă, puțini dintre noi întreprind măsuri pentru a ne asigura o bătrânețe lipsită de griji.

„Mie îmi pare rău că nu mi-am pus întrebarea despre pensie la 18 ani și cred că ar trebui să ne gândim la pensie încă din primele momente în care avem venituri. Pensia este un drum cu un singur sens. Este unul inevitabil și am conștientizat că acest drum mă încearcă și pe mine în urmă cu patru ani, când am înțeles că speranța de viață a populației crește. Asta înseamnă că sistemul actual trebuie să plătească pensii pentru perioade mai îndelungate de timp.

În România, vârsta medie în momentul de față este de aproximativ 75 de ani, dar bineînțeles că asta depinde și de ADN-ul personal. Eu am bunici care au trăit în medie 90 de ani. Deci mă aștept ca de la cei 65 de ani până la o medie de 90 de ani, aproximativ 25 de ani să o duc din pensie. De partea cealaltă, mai apare un fenomen. Din ce în ce mai puțini angajați susțin din ce în ce mai mulți pensionari. Ceea ce în perioada comunistă nu se întâmpla. Deci atunci era invers proporțional.

În 2050, studiile arată că sistemul actual de pensie nu va mai fi sustenabil. Înțelegând toate aceste mecanisme, eu am spus că nu vreau să fiu la mâna statului și să fiu o presiune pentru stat, pentru ca statul la vremea respectivă să-mi spună că nu îmi poate plăti pensia sau că stilul meu de viață depinde de capacitatea lui de a plăti pensia. Eu nu vreau treaba asta”, a explicat expertul financiar Alexandru Chirilă în cadrul emisiunii TV „iThink”.

Nu trebuie să ne bazăm doar pe pensie

El a remarcat diferențele dintre sistemul de pensii din SUA și cel din Europa. De exemplu, guvernul american își transferă responsabilitatea pentru pensie către cetățeni prin intermediul conturilor 401K, unde aceștia decid cum să investească fondurile pentru pensie și sunt responsabili de propriile lor economii de pensie. Acest aspect este o problemă a Uniunii Europene (UE).

A detaliat procesul său de planificare a pensiei, începând cu un audit al veniturilor, cheltuielilor și posibilităților de economisire. Este vorba despre utilizarea unui site pentru calculul dobânzii compuse, în care introduce date precum resurse inițiale, alocații lunare, randament așteptat și taxe. Pe baza acestor informații, el își construiește un plan de afaceri pentru a-și stabili direcția financiară în următorii ani.

Aplicând o abordare matematică, el se concentrează pe identificarea opțiunilor de investiții care să îi ofere randamentele dorite. Pentru investitorii începători, cel mai sigur este să se orienteze către benchmark-uri, precum indicele BET în România sau S&P 500 în SUA.

Deși au abilitățile și cunoștințele necesare pentru a bate indicii bursieri, mulți români preferă să își depoziteze economiile în conturi bancare cu dobânzi reduse, fără a le investi în mod activ. Antreprenorii au nevoie de lichidități și finanțare. Un număr tot mai mare dintre aceștia accesează piețele de capital pentru a obține fondurile necesare.

„Există oportunitatea în ciclurile cu dobânzi crescute și în obligațiuni, unde și Guvernul a oferit dobânzi, cupoane pe obligațiuni între 6 și 8 la sută. Deci oportunități există și în funcție de ciclurile economice pot pivota, cu achiziții mai mari de obligațiuni, cu achiziții mai mari în acești indici bursieri. Important este că eu, dezvoltând abilități și având cunoștințele necesare, pot să bat acest indice bursier, dar măcar să încep cu asta, dar nici măcar asta nu fac.

Avem foarte mulți români cu depozite mai mari de 100.000 de euro, cred că sunt peste 60.000 de români cu depozite mai mari de 100.000 de euro, cu depozite bancare de 3-5% anual, sunt bani care zac efectiv, fără a fi rulați cu adevărat în economie. Și să nu uităm faptul că antreprenorii au nevoie de lichiditate, antreprenorii au nevoie de finanțare, și din ce în ce mai mulți antreprenori au ieșit pe burse cu vânzare de obligațiuni”, a concluzionat el.