Venituri declarate ANAF. Declarația veniturilor către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reprezintă o obligație esențială pentru toți contribuabilii, atât persoane fizice, cât și juridice. Conform legislației fiscale, toate veniturile obținute trebuie raportate autorităților fiscale, întrucât aceste informații sunt folosite pentru determinarea și calcularea obligațiilor de plată referitoare la impozite, taxe și contribuții sociale obligatorii.
Venituri declarate ANAF. Potrivit The Legal Badger, veniturile sunt definite ca orice sume de bani obținute de contribuabili din desfășurarea activităților economice sau profesionale de orice natură.
Venituri declarate ANAF. Reglementarea categoriilor de venituri și a modului în care acestea sunt impozitate este prevăzută în Codul Fiscal. În continuare, vom examina principalele tipuri de impozite și veniturile corespunzătoare care trebuie raportate la ANAF.
1. Impozitul pe venit
Venituri declarate ANAF. Conform articolului 61 din Codul Fiscal, categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt următoarele:
- Venituri din activități independente;
- Venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- Venituri din salarii și asimilate salariilor;
- Venituri din cedarea folosinței bunurilor;
- Venituri din investiții;
- Venituri din pensii;
- Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
- Venituri din premii și din jocuri de noroc;
- Venituri din transferul proprietăților imobiliare;
- Venituri din alte surse.
Venituri declarate ANAF. Veniturile din activități independente includ veniturile obținute din producție, comerț și prestări de servicii. Acestea sunt calculate pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, în sistem real. Contribuabilii care desfășoară activități independente sunt obligați să completeze Registrul de evidență fiscală pentru a determina venitul net anual.
Venituri declarate ANAF. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală cuprind veniturile obținute din drepturi de autor și drepturi conexe, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele. Impozitul pe venit se reține la sursă de către plătitorii de venituri.
Veniturile din salarii și asimilate salariilor includ toate sumele primite de o persoană fizică în temeiul unui contract individual de muncă sau al unui statut special prevăzut de lege. Aceste venituri includ salariul de bază, sporuri, prime și alte drepturi salariale. Impozitul este calculat și reținut lunar de către angajator.
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile. Aceste venituri sunt impozitate în funcție de tipul și durata contractului. Contribuabilii care obțin venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 bunuri la sfârșitul anului fiscal trebuie să determine venitul net anual în sistem real.
Veniturile din investiții includ:
- Dividende;
- Dobânzi;
- Câștiguri din transferul titlurilor de valoare;
- Câștiguri din operațiuni cu instrumente financiare derivate;
- Venituri din lichidarea unei persoane juridice.
Impozitul pe venit
Veniturile din pensii includ sumele primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii, pensiile acordate în baza unor legi speciale și alte tipuri de pensii. Sunt impozabile veniturile din pensii care depășesc un anumit plafon stabilit de lege.
Veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură sunt impozitate fie în sistem real, fie pe baza normelor de venit, în funcție de tipul activității și veniturile obținute.
Veniturile din premii includ veniturile obținute din concursuri și jocuri de noroc. Impozitul este reținut la sursă de către plătitorii de venituri.
Veniturile din transferul proprietăților imobiliare provin din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii asupra construcțiilor și terenurilor. Impozitul se calculează și se încasează de către notarul public.
Veniturile din alte surse includ orice alte venituri identificabile care nu se încadrează în categoriile menționate anterior.
Conform art. 60 din Codul fiscal, anumite categorii de venituri sunt scutite de plata impozitului pe venit. Printre acestea se numără:
- Veniturile persoanelor cu handicap grav sau accentuat pentru anumite activități: a) activități independente realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere; a¹) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) salarii și asimilate salariilor; c) pensii; d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică; e) transmiterea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlu de moștenire, prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii;
- Veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru activitatea de creare de programe pentru calculator;
- Veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare;
- Veniturile realizate de persoanele fizice pentru activitatea desfășurată în sectorul construcțiilor;
- Veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice pentru activitatea desfășurată în sectorul agricol și în industria alimentară.
2. Impozitul pe profit
Persoanele juridice române, cu excepțiile prevăzute de lege, datorează impozit pe profit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate. Printre veniturile impozabile se numără:
- Venituri din vânzarea de bunuri și servicii;
- Venituri din dobânzi;
- Venituri din redevențe;
- Venituri din chirii;
- Venituri din dividende;
- Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;
- Venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere;
- Venituri din ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- Venituri rezultate din vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii;
- Venituri din daunele-interese pentru neexecutarea totală sau parțială a obligațiilor contractuale;
- Venituri din despăgubiri primite;
- Câștiguri rezultate din vânzarea de active și alte operațiuni de capital.
Aceste venituri se înregistrează în evidența contabilă a persoanei juridice și se declară prin declarația anuală de impozit pe profit.
3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Microîntreprinderile datorează impozit pe veniturile realizate din orice sursă. Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad anumite categorii de venituri, precum:
- Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- Veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
- Veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
- Veniturile din subvenții;
- Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere;
- Veniturile realizate din despăgubiri
- Veniturile din diferențe de curs valutar
- Veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute
- Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării
Microîntreprinderile au obligația de a declara aceste venituri trimestrial, prin declarația specifică de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
4. Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți
Nerezidenții care obțin venituri impozabile din România au obligația de a declara și plăti impozit (în România) pentru următoarele categorii de venituri:
- Dividende de la un rezident;
- Dobânzi de la un rezident;
- Redevențe de la un rezident;
- Comisioane de la un rezident;
- Venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România;
- Venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță;
- Venituri reprezentând remunerații primite de nerezidenți care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice române;
- Venituri din servicii prestate în România;
- Venituri din profesii independente desfășurate în România;
- Venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
- Venituri realizate din lichidarea unui rezident;
- Venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident.
Impozitul se calculează și se reține la sursă de către plătitorul de venit, care are obligația de a-l declara și vira la bugetul de stat.
Cu toate acestea, chiar și veniturile scutite de impozit este recomandat să fie declarate la ANAF, pentru a evita eventuale situații neplăcute în relația cu autoritatea fiscală.
De asemenea, art. 62 din Codul fiscal enumeră o serie de venituri neimpozabile, printre care se numără:
- Ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială;
- Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă;
- Recompense acordate conform legii din fonduri publice;
- Veniturile realizate din valorificarea deșeurilor prin centre de colectare;
- Sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
- Bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare;
- Sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire ori donație.
Concluzie
Astfel, aproape toate veniturile obținute de contribuabili, indiferent de sursă sau valoare, trebuie declarate la ANAF. Veniturile care nu se impozitează, precum diverse sporuri sau ajutoare, sunt prevăzute explicit în Codul fiscal, dar este recomandat ca și acestea să fie declarate pentru a preveni situațiile în care sunt greșit calificate. Nedeclararea acestora poate atrage amenzi sau alte sancțiuni fiscale.
În funcție de sursa și valoarea acestora, veniturile pot genera diverse obligații fiscale pentru persoanele care le realizează. Aceste venituri constituie baza de calcul pentru impozite, contribuții sociale obligatorii și alte taxe. Declararea corectă și completă a veniturilor reprezintă primul pas în gestionarea responsabilă a obligațiilor fiscale și în evitarea sancțiunilor. Contribuabilii trebuie să fie informați și să respecte cu strictețe prevederile Codului fiscal privind veniturile impozabile și obligațiile declarative aferente acestora.