Românii câştigă la pariurile în cota fixă circa 330 de milioane de euro pe an, a declarat pentru preşedintele Romanian Bookmakers - Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România, Liviu Popovici.
Operatorii de pariuri încasează circa 440 milioane euro pe an de la jucători, iar câştigurile pariorilor reprezintă 75% din aceste sume, a precizat Popovici, cu prilejul unui eveniment de presă organizat la finalul săptămânii, la Sighişoara, de Asociaţia Organizatorilor de Sloturi Romslot şi de Romanian Bookmakers.
Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers, pe datele financiare ale anului 2012, contribuţia directă şi indirectă la PIB a industriei pariurilor în cota fixă este de 141 milioane euro (0,11% din PIB). Taxele şi contribuţiile colectate că urmare a impactului direct şi indirect sunt de 79 milioane euro pe an, iar locurile de muncă create de acest sector ajung la aproape 11.500.
În ceea ce priveşte sectorul sloturilor ('păcănele'), valoarea pieţei se situează la peste 420 milioane euro pe an, ca diferenţe brute între încasări şi premii. În medie, operatorului de sloturi îi rămân 10% din sumele mizate.
Contribuţia directă şi indirectă la PIB, conform studiului PwC, a fost în 2012 de 569 milioane euro (0,4% din PIB), taxele şi contribuţiile colectate – 255 milioane euro, iar locurile de muncă create – 27.000, din care 17.000 în mod direct. După o scădere în anii 2009-2010, piaţa jocurilor de noroc înregistrează o tendinţa de creştere uşoară în ultimii ani, în contextul actualizării reglementărilor şi înfiinţării Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc, cu aducerea în zona fiscalizată a unor jucători de pe piaţă care activau în economia informală, în perioada anterioară.
În prezent, problemele cu care se confruntă sectorul îl reprezintă modul de taxare a câştigurilor jucătorilor, greu de aplicat şi de evidenţiat în contabilitate şi care poate conduce şi la impozitarea celor care înregistrează pierdere netă, precum şi faptul că există cel puţin cinci iniţiative legislative împotriva industriei jocurilor de noroc, ceea ce determina anumite companii să 'îngheţe' planurile de dezvoltare şi modernizare.AGERPRES