Pe primele locuri la acest capitol se clasează marocanii (86.100 de persoane), albanezii (48.400 persoane), turcii (35.000 persoane), indienii (31.000 persoane) şi românii (28.400 de persoane, dintre care jumătate au dobândit cetăţenia italiană, în timp ce 10,7% au dobândit cetăţenia germană, iar 9,2% pe cea ungară), arată datele publicate vineri de Eurostat.
Conform acestor date, românii (28.400 de persoane) şi polonezii (17.800 de persoane) au fost cele mai mari grupuri de cetăţeni UE care au dobândit cetăţenia unui alt stat membru UE.
Tot în anul 2015, România a acordat cetăţenia unui număr de 2.611 persoane, dintre care 64% au fost înainte cetăţeni ucraineni, 22,7% au fost cetăţeni ai Republicii Moldova şi 3,4% au fost cetăţeni turci. Comparativ, în acelaşi an, un număr de 4.048 de persoane au dobândit cetăţenia ungară, dintre care 64,4% au fost înainte cetăţeni români, 9,5% ucraineni şi 5,1% slovaci.
De asemenea, în 16 state membre UE, cel puţin 90% dintre persoanele care au dobândit cetăţenia în 2015 au fost cetăţeni non-UE, în frunte fiind Estonia, Lituania şi România, unde acest procent este de 100%. În schimb, Luxemburg (79%) şi Ungaria (72%) au fost singurele state membre unde majoritatea celor care au dobândit cetăţenia în 2015 au fost cetăţeni ai unui alt stat membru UE.
Eurostat informează că începând din 2010 peste cinci milioane de persoane au obţinut cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene. Din numărul total de 840.000 de persoane care în 2015 au dobândit cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene, 87% (sau 732.200 de persoane) erau cetăţeni non-UE.
AGERPRES
