Aproape jumătate dintre români au încredere mare şi foarte mare în moneda europeană, procent aproape similar cu cel înregistrat în ţările care au adoptat deja moneda euro, arată un studiu al Băncii Naţionale a Austriei. Pe de altă parte, jumătate din populaţia României nu are deloc încredere în moneda naţională în ciuda eforturilor susţinute ale băncii centrale de a menţine stabil cursul de schimb. Studiul citat mai arată că românii nu sunt deloc “naţionalişti” nici atunci când vine vorba despre administraţia centrală.
Dacă încrederea în Uniunea Europeană se situează la un nivel pozitiv(aproximativ 10% din populaţie are încredere mare şi foarte mare în UE), încrederea în propriul guvern se situează sub nivelul mării  în condiţiile în care cea mai mare parte a persoanelor chestionate de analiştii băncii centrale a Austriei au spus că nu au deloc încredere în executiv. Studiul, realizat la nivelul anului 2012, relevă faptul că România continuă să înregistreze cel mai scăzut nivel de euroscepticism dintre ţările membre. Încrederea românilor în Uniune şi în moneda europeană se poate compara doar cu cea a populaţiei din ţări nemembre ca Albania sau Serbia.

România euroizată

Chiar dacă poate părea ciudat ca într-o ţară cu monedă proprie , încrederea în altă monedă să fie cu mult mai mare, situaţia din România justifică aceste evoluţii. În primul rând, o bună parte a preţurilor din ţara noastră sunt calculate în euro încă de la înfiinţarea monedei unice în urmă cu 12 ani. Preţurile locuinţelor, preţurile abonamentelor la telefonie, la internet sau la cablu precum şi accizele sunt exprimate în euro fapt pentru care moneda europeană este percepută de facto ca o a doua monedă naţională.
În plus, majoritatea creditelor luate de populaţia româniei sunt şi ele în euro, clienţii băncilor fiind astfel obligaţi să se raporteze lună de lună cheltuielile la moneda europeană. Nu în ultimul rând, în ciuda eforturilor BNR, pentru populaţia României este extrem de greu să uite desele perioade cu fluctuaţii majore a cursului de schimb euro/dolar şi, după 2001, euro/leu. În istoria recentă a României au existat destule momente în care economiile populaţiei s-au topit din cauza inflaţiei şi a devalorizării monedei.
Este suficient doar să ne amintim că, în 2007, cursul de schimb a sărit în  câteva luni de la 3,12 lei/euro la peste 3,8 pentru ca în 2008 să depăşească deja pragul de 4 lei/euro şi abia în 2009 să se stabilizeze în jurul valorii de 4,3-4,5 lei/euro. Momentul aşa numitului „atac speculativ” de la sfârşitul anului 2008 nu a făcut decât să arate, încă o dată, cât de vulnerabilă este moneda naţională.

BNR pierde bătălia    

De la debutul crizei,şi mai ales în ultimii ani de când băncile- mamă au tăiat finanţările oferite în euro subsidiarelor din România, Banca Naţională duce o luptă pentru mutarea creditării pe lei. Această politică este cu atât mai pregnantă cu cât obiectivul pentru intrarea României în zona euro a fost mutat din 2015 într-un 2019 şi el nesigur.
Mai mult cu forţa, BNR încearcă să determine băncile să dea credite în lei şi clienţii să dorească împrumuturi în moneda naţională. Este o misiune dificilă având în vedere diferenţele semnificative de dobândă care există încă între cele două forme de creditare. Spre exemplu, în cazul creditelor de prima casă, care mai nou pot fi luate exclusiv în lei, rata va fi cu cel puţin 35% mai mare comparativ cu varianta în euro.
În acelaşi timp, Banca Naţională a României este cunoscută ca cea mai activă din regiunea Central şi Sud-Est Europeană în ceea ce priveşte intervenţiile în piaţa valutară. Oficialii BNR nu au făcut nici un secret, ba chiar uneori au făcut un titlu de glorie, din faptul că intervin în piaţă. Mai multe studii ale ING, de exemplu, au arătat că BNR face tranzacţii de miliarde de euro pentru a susţine moneda naţională. Recent, într-o declaraţie fără precedent, chiar guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat în clar că nu poate să lase euro să se ducă la 5 lei.
Cu toatea acestea, studiul realizat de banca centrală a Austriei este o altă dovadă că politica BNR nu este atât de eficientă pe cât am putea crede.    

Studiul complet AICI. Graficul comparativ privind încrederea în euro şi monedele naţionale ale ţărilor din zona României la pagina 88.