Clienții cu credite în franci elvețieni au rămas la cheremul bancherilor, după ce își puseseră speranțele pentru o rată mai mică în legea privind conversia creditelor în franci. Printr-o decizie care, pe fond, are același efect cu modificarea legii privind darea în plată, judecătorii CCR lasă debitorilor doar două posibilități: negocierea cu banca sau procesul în instanță. În cazul în care ajung în fața  judecătorului, debitorii ar trebui să demonstreze caracterul de impreviziune al contractului de credit, exact ca în cazul în care solicită darea în plată în baza legii dedicate. Un astfel de proces este, însă, extrem de complicat, în acest context, soluția mai simplă rămânând aceeași care exista și înainte de lege, adică negocierea cu banca.

O spun și bancherii, de altfel, la unison cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. “Cred că este o decizie corectă, trebuie să fie pusă în aplicare. Legat de cei care au credite în franci elvețieni, soluția e prevăzută în Codul civil, anume capitolul de impreviziune. Se pot găsi soluții bilaterale, negocieri, cum a sugerat și BNR în urmă cu doi ani”, a declarat Mugur Isărescu, imediat după ce Curtea a decis că legea conversiei nu este constituțională.

Ce spun bancherii

De altfel, bancherii aduc aminte că majoritatea notificărilor primite de la clienții care aveau credite în franci elvețieni au primit un răspuns, fie că a fost unul pozitiv sau unul negativ. “Cred că lucrurile vor continua să fie în acelaşi trend pe care băncile l-au arătat, de negociere directă cu clientul. Au existat exerciţii efectuate de băncile comerciale de negociere a unor haicut-uri (reduceri de datorii – n.r.), de rescadenţări etc. Spre exemplu, mare parte din solicitările clienţilor cu credite în franci elveţieni au fost deja onorate de către bănci. 78% din solicitările transmise băncilor au ajuns la o anumită rezoluţie", consideră preşedintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu. În cadrul unei întâlniri cu presa, acesta a spus că inclusiv deciziile CCR pe cele două legi fac trimitere la negocierea între bancă şi client. "Cred că acest trend va continua, indiferent de rezoluţia CCR, dar soluţiile vor fi diferite de la o bancă la alta", a precizat preşedintele ARB. 

La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei, Florin Dănescu, a explicat că, potrivit datelor existente, nivelul de restructurare a creditelor în cazul populaţiei este de 4,7%, cu mult peste numărul de notificări de dare în plată (de aproximativ 6.400 potrivit datelor BNR -n.r.), ceea ce arată că negocierea directă este soluţia pentru rezolvarea problemelor dintre clienţi şi bănci. 
Totodată, Mirela Bordea, membru în Consiliul director al ARB, a menţionat faptul că, şi până acum, băncile în rescadenţările acordate clienţilor au ţinut cont de impreviziune, chiar dacă procedura nu a fost denumită ca atare. "Băncile, în rescandenţările aprobate, au în vedere aceste evenimente produse pe parcursul derulării creditului, care nu au fost luate în calcul la acordare. Deci, într-un fel sau altul, această impreviziune a fost avută în vedere şi a stat, într-un fel, parţial, la baza rescadenţările pe care băncile le-au făcut", a susţinut Bordea. 

Conversia, văzută de bancheri ca un mare dezastru

Încă din 2015, când au apărut primele discuții serioase în privința adoptării unei legi a conversiei creditelor în franci elvețieni, bancherii comerciali și Banca Națională a României (BNR) au prezentat această eventualitate ca un mic dezastru. Prima evaluare a BNR, din ianuarie 2015, arăta că pierderile băncilor se vor ridica la circa 4,6 miliarde lei dacă împrumuturile în franci elvețieni vor fi convertite în lei la cursul din momentul încheierii contractului. De atunci și până acum, însă, lucrurile s-au mai schimbat, mai ales pentru că unele bănci au negociat deja cu propriii clienți conversia. Concret, în 2015 existau circa 75.000 de contracte de credit în franci elvețieni, în timp ce astăzi mai sunt valabile doar 54.000. 

Cel mai bine în privința negocierilor s-a descurcat Banca Transilvania, care, prin preluarea Volksbank, s-a ales și cu cel mai mare portofoliu de credite în franci elvețieni din România (circa 20% din soldul total erau concentrate la banca austriacă). Pentru că a făcut oferte avantajoase clienților, BT a reușit însă să își curețe bună parte din portofoliu. Alte bănci care au un sold semnificativ de împrumuturi în monedă elvețiană sunt Bancpost, Piraeus, Raiffeisen, Banca Românească, OTP și Credit Europe Bank.

După preluarea Volksbank, Bancpost a rămas lider în domeniul francilor elvețieni și, prin urmare, va fi și banca cea mai lovită de legea conversiei. Bancpost are peste 10.000 de clienți care dețin credite în franci elvețieni. Cele 54.000 de credite în franci elvețieni sunt împărțite aproape egal în împrumuturi de consum cu ipotecă și împrumuturi imobiliare. Valoarea lor totală se apropie de 5,8 miliarde de lei, potrivit datelor BNR. La această sumă se mai adaugă alte 1,7 miliarde lei din credite externalizate, adică împrumuturi scoase din bilanțurile băncilor locale și înregistrate la alte entități din grupurile bancare respective. Noua lege se aplică și acestor împrumuturi. În aceste condiții, pierderile estimate ale băncilor vor depăși 2 miliarde de lei, o astfel de sumă fiind vehiculată deja și de către bancheri. 

Motivația CCR

Potrivit Curții Constituționale, legea este neconstituțională în integralitatea sa, în primul rând pentru că încalcă principiul bicameralismului, având în vedere că proiectul inițial, aprobat de Senat, care făcea conversia opțională pentru bănci și aplicabilă la cursul zilei, s-a transformat, în forma aprobată de Camera Deputaților, în obligația creditorilor de a aplica conversia la cursul de la data acordării creditelor.

Pe de altă parte, Curtea arată clar că și o nouă procedură din care ar rezulta o lege cu același conținut ar fi neconstituțională, pentru că reglementează impreviziunea ope legis, fără controlul unui judecător. Practic CCR oferă aceeași soluție ca în cazul Legii privind darea în plată, care a fost declarată neconstituțională în măsura în care nu se supune controlului unui judecător care să stabilească dacă teoria impreviziunii se aplică în fiecare caz în parte.

Impreviziunea, potrivit deciziei CCR la darea în plată, “intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligațiilor prevăzute de acesta”.

Piperea se așteaptă la un val de procese

 

De partea cealaltă, avocatul Gheorghe Piperea, principalul susținător ale legii și unul dintre cei mai cunoscuți avocați ai clienților în procesele cu băncile, crede că decizia CCR nu este corect fundamentată. Pe de altă parte, Piperea consideră că împrumutații în franci nu vor reuși să ajungă la acorduri cu băncile și se vor îndrepta în instanță împotriva lor.

“Mă aşteptam ca legea să fie constitutională în măsura în care se aplică impreviziunea. Vom vedea că legea este trântită, fiindcă asta cu bicameralismul este o chestie inventată, nu va avea decât un singur effect”, a spus Piperea. Potrivit lui, dările în plată, care la ora actuală sunt ţinute sub control, “aşa cum se laudă BNR şi mediul bancar”, probabil că se vor multiplica de zece ori.

“Oamenii ăştia, pe care îi cunosc şi le ştiu suferinţele, sunt la capătul răbdării. Nu vor putea decât să meargă şi să facă dări în plată. Probabil vă vor fi 55.000 de persoane care vor da în plată”, estimează avocatul. Pe de altă parte, procesele care s-au început se vor derula în continuare fiindcă legile anterioare acestui proiect de lege sunt în continuare în vigoare, mai spune el. “Dacă s-a putut obţine o îngheţare a cursului pe legislaţia anterioară, se va putea obţine în continuare acelaşi lucru. Însă, din nefericire, avem practică neunitară”, mai spune Piperea.

“Cred că este o decizie corectă, trebuie să fie pusă în aplicare. Legat de cei care au credite în franci elvețieni (…) Se pot găsi soluții bilaterale, negocieri, cum a sugerat și BNR în urmă cu doi ani”
Mugur Isărescu, guvernator BNR

 

“Oamenii ăştia, pe care îi cunosc şi le ştiu suferinţele, sunt la capătul răbdării. Nu vor putea decât să meargă şi să facă dări în plată. Probabil vă vor fi 55.000 de persoane care vor da în plată”
Gheorghe Piperea, avocat
 

4,6 miliarde de lei era suma vehiculată în 2015 de BNR ca fiind pierderi în sistemul bancar dacă împrumuturile în franci s-ar fi convertit în lei la cursul din momentul încheierii contractelor

54.000 de credite în franci elvețieni mai sunt în derulare în prezent, conform datelor BNR, acestea fiind împărțite aproape egal în împrumuturi de consum cu ipotecă și împrumuturi imobiliare

Francul elvețian, la un nivel record

Francul elveţian a crescut luni de la 4,2486 la 4,2493 lei, cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2017 şi până acum, la cotaţia de referină a Băncii Naţionale a României (BNR).