Revenirea pe o creştere accelerată a cotaţiilor aurului, concomitent cu atingerea unui maxim istoric de peste 1.600 dolari/uncie, a făcut ca discuţiile despre aur să se înteţească, foarte mulţi ajungând să vorbească despre cât de bine ar fi fost dacă ar fi cumpărat din timp aur.
Capital a stat de vorbă cu specialiştii şi vă prezintă în materialul de faţă un tablou al investiţiilor în aur fizic, pe baza cărora vă puteţi ghida dacă merită să economisiţi în asemenea instrumente. Nivelul discuţiilor despre aur în presa românească a crescut simţitor după ce Piraeus a lansat un produs prin care clienţii de retail puteau investi în aur fizic, sub formă de monede şi lingouri.
Până în acel moment, amatorii de plasamente în aur puteau apela la casele de amanet şi la magazinele de bijuterii. Totuşi, fără a fi făcut public, BCR vindea de ceva vreme lingouri de aur, dar numai clienţilor de private-banking, unde o tranzacţie era de minimum 200.000 euro. De câteva luni, BCR a făcut public ceea ce vindea de mai bine de doi ani.
Cum e segmentată piaţa
În vreme ce Piraeus a făcut o afacere bună intrând pe o piaţă virgină, respectiv adresându-se clienţilor de retail, cei de la BCR au derulat tranzacţii doar cu clienţi bogaţi. Spre comparaţie, tranzacţia medie cu aur pentru clienţii Piraeus este de 125 de grame, în timp ce tranzacţia medie derulată de clienţii BCR este de peste cinci kilograme.
În cei aproape doi ani de când a lansat produsul, Piraeus a derulat tranzacţii cu aur în volum de 265 kilograme în lingouri şi 5.000 de monede, în timp ce BCR a vândut clienţilor săi bogaţi, în cei doi ani şi jumătate de când a lansat acest instrument, peste 500 kilograme de aur. De asemenea, în prima jumătate din acest an Piraeus şi-a crescut volumul vânzărilor la 85 kilograme aur în lingouri şi 1.500 de monede, faţă de 65 kilograme aur în lingouri şi 1.000 de monede în primele şase luni din 2010. 
„Ca şi anul trecut, anotimpul cald a adus agitaţie în pieţele financiare şi fuga către active de siguranţă, iar aurul a fost aplicat din nou ca pansament pentru rănile produse de scăderea burselor şi deprecierea monedelor“, spune Alina Piciorea, şef vânzări produse de trezorerie şi pieţe financiare pentru corporate şi retail, Piraeus Bank.
De partea cealaltă, BCR spune că a vândut 220 kilograme aur în primele şase luni, iar în iulie (până pe 20 iulie) a mai vândut încă 50 kilograme, interesul fiind la cote maxime.
„Cumpărătorii de lingouri mici nu sunt investitori. Ei cumpără emoţional, pentru ei sau pentru a face cadouri, fiind complet altă piaţă faţă de cea a investitorilor avizaţi. Totuşi, ne vom adresa acestei categorii (de retail) din luna septembrie“, spune Răzvan Furtună, şef produse de trezorerie pentru retail în cadrul BCR.
Ceea ce contează extrem de mult când vorbim de investiţii în lingouri de aur este standardul acestora, care trebuie să fie recunoscut internaţional. Cei de la BCR livrează clienţilor lingouri primite de la banca-mamă Erste, care le comandă de la producătorul Austrian Mint – monetăria statului austriac, pe când cei de la Piraeus vând lingouri cumpărate de la banca elveţiană Credit Suisse, care la rândul ei le cumpără de la producătorul Argor Heraeus.
„Prin noi, aurul are cel mai scurt drum de la un producător recunoscut internaţional la client şi de aceea avem de departe cele mai bune cotaţii. Nu are cine să ne bată“, spune Furtună.
Cei mici dau tendinţa
Pe de altă parte, şeful Patronatului Operatorilor cu Metale Preţioase din România (POMPR), Gabriel Pop, spune că grosul tranzacţiilor cu aur se realizează prin casele de amanet şi magazinele de bijuterii.  Potrivit lui Pop, odată cu intensificarea crizei, oamenii au interacţionat mai des cu casele de amanet, de unde în foarte multe cazuri nu au mai reuşit să ia înapoi aurul lăsat la un preţ mult scăzut. Astfel, chiar dacă băncile au raportat vânzări nete de sute de kilograme de aur, Pop spune că, per global, România a ajuns să fie exportator net de aur, în special pe fondul preluării de aur declasat de la clienţii caselor de amanet.
E un moment bun de intrare?
„Părerea mea este că da. Suntem la un maxim istoric şi unii investitori mari se aşteaptă la o corecţie. Pe de altă parte, dacă e să vedem că masa monetară creşte exponenţial pentru a fi susţinute economiile, cantitatea de aur creşte cu 1,5% anual. Astfel se explică evoluţia puternic ascendentă a aurului, care este de fapt o corecţie în sus faţă de o masă monetară în creştere, corecţie care este în desfăşurare. Noi vedem aurul ajungând la 1.800 dolari uncia la sfârşitul anului, iar pe termen de doi-trei ani îl vedem depăşind 2.300 dolari uncia“, conchide Furtună.
5 kilograme de aur reprezintă achiziția medie a unui client BCR realizată în decursul anului trecut.