Un al treilea an de crestere economica ar trebui sa ne aduca o diminuare a numarului de saraci. Consultand statisticile oficiale, nu putem sa nu vedem ca economia a pierdut in ultimul an aproximativ 154.000 de locuri de munca, fapt care se va traduce in 2003 prin scaderea nivelului de trai pentru cei care au ramas fara serviciu. In plus, nu suntem foarte siguri nici de faptul ca cei care si-au pastrat locurile de munca o vor duce mai bine. Cresterea pretului gazului metan cu aproximativ 10% in 2003, al benzinei si pacurii, ca urmare a cresterii pretului petrolului pe plan international vor umfla din nou factura la intretinere, care a ajuns sa detina 25% – 50% din cheltuielile unei gospodarii. Inflatia va mai roade si ea din salarii si pensii, recorelarea facandu-se oricum dupa o anumita perioada, si nu in momentul cheltuirii banilor. In cazul celor ale caror salarii sunt raportate la valuta, situatia trebuie privita diferentiat. In 2001 si 2002, cei care au avut salariile raportate la dolar, adica marea majoritate a celor din companiile nationale, au suferit o restrangere a puterii de cumparare, cresterea preturilor depasind chiar cu mult aprecierea dolarului fata de leu. Daca nu vom asista pe piata valutara internationala la o inversare de situatie, in sensul cresterii puternice a dolarului in raport cu euro, ne putem astepta ca si in 2003 sa avem o diminuare a puterii de cumparare pentru aceasta categorie de salariati. O mare parte a populatiei a interpretat invitatia adresata Romaniei de a adera la structurile NATO drept solutia miraculoasa pentru problemele economice ale tarii si, implicit, pentru imbunatatirea nivelului sau de trai. Afirmatia este sustinuta de sondajele efectuate la putin timp dupa conferinta de la Praga, rezultatele acestora evidentiind o crestere nejustificata a optimismului romanilor in ceea ce priveste perspectivele anului 2003, comparativ cu 2002. „Chiar in conditiile unui scenariu favorabil maximal – totusi, foarte putin probabil -, starea economiei romanesti nu se va schimba radical pe termen scurt”, precizeaza Andrei Musetescu, director executiv la Centrul pentru Studierea Opiniei si a Pietei (CSOP), companie care a realizat o astfel de cercetare in perioada 30 noiembrie – 6 decembrie 2002. „De asemenea, chiar admitand ca reformele institutionale, sectoriale sau generale vor fi consistente si adecvate in raport cu obiectivele transformarii mediului economic, nu se vor produce imediat efectele favorabile anticipate. Astfel, vor continua sa existe tensiuni si crize manifeste sau latente, care vor deteriora starea de optimism inregistrata la sfarsitul anului trecut”, este de parere Andrei Musetescu.

Ca situatia nu este asa de roz precum o vede Guvernul o dovedesc o serie de sondaje. Ultimul Barometru de incredere a consumatorului, realizat de compania GfK, arata clar faptul ca ponderea mica a celor care cred ca vor reusi sa economiseasca in 2003 nu a crescut comparativ cu anul trecut. De regula, in sondaje, romanii afiseaza un gen de „optimism nerealist” atunci cand vine vorba de situatia economica generala a tarii in urmatoarele 12 luni. Insa in momentul in care sunt intrebati concret despre perceptia asupra propriei bunastari, despre ce anume cred ca se va schimba in situatia financiara a familiei, in capacitatea lor de a economisi sau de a cumpara anumite bunuri, oamenii devin subit „pesimisti realisti”, pentru ca ei stiu foarte bine pe ce venituri se bazeaza si cum evolueaza preturile – constata Cosmin Alexandru, General Manager la GfK Romania, Institut de Cercetare de Piata.
„O mana de ajutor le-a venit o data cu posibilitatea de a achizitiona diverse bunuri, cu rate si dobanzi rezonabile. Ceea ce s-a intamplat la sfarsitul anului trecut mi se pare un pas crucial, care trebuia facut de mult, pentru ca este calea clasica si sigura catre o cultura de consum in Romania. Cred ca in 2003 va continua cresterea spectaculoasa a vanzarilor, in rate, de electrocasnice si de alte bunuri de folosinta indelungata, capacitatea de absorbtie a pietei fiind uriasa”, afirma Cosmin Alexandru.
Cert este faptul ca, din punctul de vedere al vietii de zi cu zi a omului obisnuit, efectul NATO n-are absolut nici o relevanta. Un impact mult mai mare il are apropierea momentului in care Romania va fi acceptata in Uniunea Europeana, deoarece implica schimbari economice majore, si chiar de mentalitate, ale populatiei. Deocamdata, singura raza de speranta pentru cresterea nivelului de trai vine de la romanii care lucreaza in strainatate si care si in 2003 vor continua sa alimenteze contul curent al tarii si al propriilor familii cu peste 1,5 miliarde USD. Datorita lor am putea avea intr-adevar o crestere a consumului. Dar si datorita expansiunii creditului. Trebuie avut insa in vedere faptul ca noile masuri fiscale promovate de Guvern (includerea in veniturile impozitate a tuturor beneficiilor care nu sunt sub forma baneasca) lovesc mai ales in cei care ar putea avea acces la credite: salariatii din multinationale sau din companiile romanesti puternice.

Consumul va creste, dar nesemnificativ

· Conform estimarilor companiei GfK Romania, in 2003, consumul casnic de produse de larg consum ar putea inregistra o crestere valorica, in dolari, de aproximativ 4%, fata de 2002.

· Desi cresterea in volum ar trebui sa fie proportionala cu cea valorica, aceasta s-ar putea situa la un nivel usor mai scazut, intre 2% si 3%.

· Cateva din categoriile care ar putea determina cresterea consumului sunt produsele de spalat si curatat, precum si – intr-o mai mica masura – produsele de toaleta, ceea ce, de fapt, reprezinta o revenire fata de pierderile din anii precedenti.

· Lactatele, cafeaua boabe, dulciurile si bauturile racoritoare sunt cateva dintre produsele alimentare care ar putea influenta cresterea consumului.