România are printre cele mai mari viteze la internet din lume, iar majoritatea celor care au avut şansa să călătorească în străinătate au remarcat imediat  avantajul pe care ţara noastră îl are în comparaţie cu multe alte ţări europene. Nouă dintre primele cincisprezece oraşe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România, arată un raport al Băncii Mondiale, dar ţara noastră se află pe locul 23 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte conectivitatea, iar aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o reţea de internet de mare viteză. „Autorităţile de la Bucureşti trebuie să ia măsuri pentru reducerea decalajului existent între zonele urbane şi rurale pe acest segment“, a afirmat Elisabetta Capannelli, director de ţară pentru România al Băncii Mondiale. La data de 30 iunie 2015, românii accesau internetul folosind 4,1 milioane de conexiuni de bandă largă la puncte fixe, conform raportului Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Din totalul conexiunilor în bandă largă la puncte fixe, 48% sunt conexiuni care permit viteze de cel puţin 100 Mbps. La ora actuală există trei proiecte care sunt complementare pentru dezvoltarea rețelelor. Unul dintre acestea este Ro-Net, care este administrat de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, iar un altul este un proiect oarecum similar de dezvoltare de rețele locale, administrat de Ministerul Agriculturii. De asemenea, în urma licitației de spectru din 2012, cei care au obținut acces în benzile de 800 MHz și 900 MHz au obligația de a acoperi anumite localități cu servicii cel puțin la nivelul 3G. Termenul de implementare pentru acest demers se împlinește în acest an. Pentru aceste proiecte complementare, toate localitățile incluse au fost extrase dintr-o singură listă și nu există două proiecte care să acopere aceeași localitate.

Proiectul Ro-Net, întârziat

Ro-Net este un proiect care prevede construirea unei infrastructuri naţionale de internet de bandă largă în zonele dezavantajate, prin utilizarea fondurilor structurale. Este vorba de un proiect în valoare de 85,6 milioane de euro, iar valoarea contribuţiei financiare nerambursabile se ridică la 57,1 milioane de euro. Grupul de companii Telekom România a câştigat concesionarea lucrărilor de construire şi operare, iar reţeaua care urma să acopere 783 de localităţi din 40 de judeţe în care trăiesc aproape 400.000 de locuitori trebuia finalizată la finele anului 2015. Conform informaţiilor Telekom, în prezent sunt acoperite puţin peste 100 de localităţi. „Proiectul RoNet a fost fazat pentru anul 2016, iar partea care se va implementa anul acesta va avea finanţare din exerciţiul bugetar 2014-2020.  Lucrările de construcţie pentru restul de localităţi se vor finaliza progresiv în prima jumătate a anului 2016.  Recepţia finală şi punerea în funcţiune a întregului proiect este prevăzută pentru a doua jumătate a anului 2016“, spun oficialii Telekom. Noul CEO al companiei, Miroslav Majoros, s-a arătat la rândul său încrezător în succesul acestui proiect. „Telekom va acoperi anul acesta două milioane de gospodării cu fibră optică, iar proiectul Ro-Net va fi finalizat tot anul acesta. Am terminat prima etapă în 2015, acum lucrăm la a doua parte a proiectului. M-am întâlnit recent cu ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, şi sunt sigur că R0-Net va fi de succes la final“, a precizat Majoros.

În ceea ce priveşte proiectul derulat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este vorba de o sumă de 20,38 milioane euro alocată prin Planul European de Redresare Economică, pentru realizarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii în bandă largă în zonele rurale care nu beneficiază în prezent de acces la o astfel de infrastructură. Acest lucru s-a realizat prin implementarea submăsurii 322e) „Investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural“. „Iniţial au fost depuse 92 de cereri de finanţare conforme prin care s-au solicitat 16,4 milioane euro fonduri nerambursabile. Dintre acestea, 52 de cereri au putut fi selectate pentru finanţare (în valoare de 9,3 milioane euro). Ulterior, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a încheiat contracte de finanţare pentru 25 de proiecte în valoare de 4,2 milioane euro. Suma platită până în prezent beneficiarilor este de 1,6 milioane euro“, ne-au declarat oficialii AFIR. Rețelele realizate vor trebui să asigure o viteză de transfer de minimum 1 Mbps partajat pentru persoane fizice și minimum 4 Mbps partajat pentru persoane juridice, conform caracteristicilor tehnice descrise de legislaţia în vigoare.

Ce se întâmplă cu zonele neacoperite

Deşi la finalul acestui an se finalizează mare parte dintre proiecte, încă rămân zone neacoperite. „Ne propunem să facem un inventar al zonelor albe din România, să-l actualizăm. Oricum, în prezent, avem postat pe site-ul nostru lista cu zonele albe, cu solicitarea către operatori ca în cazul în care se dezvoltă rețele într-una dintre aceste zone, să fim informați pentru ca localitatea respectivă să fie scoasă din listă“, spune şeful ANCOM, Cătălin Marinescu. Acoperirea cu internet de mare viteză trebuie să crească de la 90% la 97% (valoarea UE28), iar nivelul de penetrare al gospodăriilor din zonele rurale trebuie să aibă o creștere de la 55% la 70% (valoare UE28). În următorii cinci ani, peste 3,4 milioane de gospodării trebuie să fie conectate la rețeaua de internet de mare viteză, pentru a obține acoperirea universală. „Există fonduri de la Uniunea Europeană pe exercițiul financiar 2014-2020, fonduri care sunt alocate pentru acest scop. Vom încerca să stimulăm dezvoltarea de rețele și ne gândim la câteva măsuri în acest sens. Este nevoie ca România să aibă disponibil un serviciu de bandă largă la fiecare gospodărie“, a adăugat acesta.
Astfel, românii de la sate vor putea sta pe Facebook şi deşi mulţi dintre ei nu au apă curentă sau toaletă în casă. Este oare internetul necesar oamenilor de la sate? Ştefania Filton, 63 de ani, locuieşte în satul Leleşti, judeţul Gorj. Nu are acces la apă curentă, gaze sau toaletă în casă, însă are conexiune la  internet de anul trecut. A primit cadou un laptop şi a învăţat să foloseasă Facebook, Skype şi YouTube. „Băiatul meu a plecat la lucru în Anglia în urmă cu doi ani şi folosesc Skype să vorbesc cu el în fiecare săptămână. Pe Facebook mi-a făcut cont fiica mea, dar intru mai rar. Pe YouTube mă uit după reţete şi îi pun desene animate nepoţelului când vine în vizită“, spune Ştefania Filoton.

39% din populația română nu a utilizat niciodată internetul, media UE fiind de 18%