În 1991, Elena Covaciu și cei doi fii, Cristian și Cosmin, au decis că este momentul să facă pe cont propriu ceea ce știau mai bine: ceramică. „Mama mea a lucrat în acest domeniu, a fost directoare la fabrica Apulum. Eu tocmai absolvisem facultatea și eram asistent universitar“, spune Cristian Covaciu, director general al IPEC SA. El își amintește că primii ani de antreprenoriat au fost mai degrabă „o necesitate de supraviețuire“. „Am început să producem cu un cuptor făcut de mine, într-un garaj“, povestește Covaciu. Primii ani de antreprenoriat au fost plini de oportunități, dar și de provocări. „Atunci puteai să produci orice, era o penurie de produse, magazinele erau goale, ne era destul de ușor să ne vindem produsele. Mai greu a fost în perioada de inflație. Primul credit, de un milion de lei în perioada în care o Dacie se vindea cu 75.000 de lei, l-am luat cu 20% dobândă și în 3 luni aceasta a crescut la 125%“, își amintește antreprenorul. Cu toate că prima sumă investită în businessul de familie a fost una modică, astăzi afacerea a ajuns la venituri anuale de 100 de milioane de lei.

Inovație și tehnologie

Pentru a ajunge la un asemenea nivel, familia Covaciu a investit mult în tehnologie, fiind printre primele unități din lume care au introdus roboți în procesul de fabricație. Încă de la început, această filosofie – de a avea ultimele tehnologii -, la care se adaugă o regulă de principiu în business – „reinvestirea profitului obținut“ – s-a dovedit a fi profitabilă. „Am avut o evoluție constantă a cifrei de afaceri. Cam la trei ani ne-am dublat businessul. Suntem cel mai mare producător din Europa și acoperim peste 1% din producția mondială de farfurii“, declară maganerul companiei. Așa a ajuns ca IPEC să fie mult mai cunoscută în străinătate decât este în propria țară sau în orașul în care își desfășoară activitatea. Doar o mică parte din producție rămâne pe piața din România, circa 99% luând calea exportului. „Cea mai mare satisfacție a mea este când deschid televizorul și văd un film de la Hollywood, iar toată lumea mănâncă din farfuriile produse de IPEC“, spune Cristian Covaciu. Principalele piețe de desfacere sunt cele din Europa, în special Germania, dar și SUA sau chiar China și Japonia. Cum a ajuns compania din Alba Iulia să ocupe un loc la masa celor mai mari producători mondiali de farfurii? Prin investiții în eficientizare și rețete proprii de producție. „Avem peste 200 de roboți și tehnologii unice în lume. Suntem primii care am presat ceașca cu tot cu toartă, avem tehnologii de identificare optică, iar acum lucrăm la un proiect de digital printing, care nu există în lume, funcțional la ora aceasta“, se mândrește Covaciu.

Potrivit lui, anul trecut compania a derulat un proiect important de eficiență energetică, prin care consumurile de electricitate și gaze naturale au scăzut cu până la 30%. Ambele proiecte au fost realizate cu ajutorul fondurilor europene, ridicându-se la o valoare de aproximativ 10 milioane de lei fiecare. Omul de afaceri își dorește să aplice pentru noi proiecte și în anii următori, cu toate că în derularea proiectelor finalizate a avut parte și de unele situații neplăcute. „Personal am asistat la o ședință organizată de Ministerul Fondurilor Europene în care ni s-a explicat cum trebuie derulat proiectul și în care s-a transmis ca cererea de rambursare să se facă după modelul prezentat pe site-ul instituției. La final, au venit și ne-au spus că nu era bine. Această greșeală a fost de 200.000 de euro și am plătit noi“, spune managerul IPEC.

Un business de familie

Nu doar greșelile statului au închis o parte din afacerile locale, ci și divergențele între acționari. IPEC nu a fost niciodată într-un asemenea pericol. „În familie te cerți și apoi te împaci. Dacă dimineața ne certăm ca și parteneri, seara ne împăcăm ca membri ai unei familii. Acesta e motivul pentru care întreprinderile de familie au succes, toată lumea trage în aceeași parte“, explică directorul general al companiei.

 Alte firme au tras zăvorul în anii de criză din lipsa finanțării, dar pentru businessul familiei Covaciu acea perioadă a fost o oportunitate de dezvoltare. Un exemplu în acest sens este noua hală construită la periferia municipiului Alba Iulia. „Hala am făcut-o atunci (în primii ani de criză – n.r.) și costurile au fost mai scăzute cu 30% decât dacă o făceam înainte cu 2-3 ani“, spune el. Una dintre problemele cu care se confruntă antreprenorii locali din județul Alba este lipsa forței de muncă. În zonă, șomajul real este aproape de zero, consideră Covaciu, dând ca exemplu numărul afacerilor dezvoltate în ultimii ani. Împreună cu alte companii din zonă, precum Mercedes, Bosch și Supremia, „am creat o școală profesională unde încercăm să ne formăm proprii oameni. Personal calificat în domeniul ceramicii este din ce în ce mai greu de găsit“, povestește Covaciu, precizând că „cel mai important activ al companiei este capitalul uman. Mașini putem cumpăra oricând, dar acești oameni sunt de neînlocuit“. Cât privește un posibil ajutor din partea autorităților române, Covaciu spune că singurul lucru pe care-l vrea este să fie lăsat să-și dezvolte afacerea. El nu ascunde faptul că, în cazul unor majorări de taxe, ar putea lua în calcul ofertele făcute de alte state ca să-și mute complet producția acolo, beneficiind astfel și de utilități, logistică și personal calificat.