În urma escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat o nouă repatriere a cetățenilor români. Vineri, 4 octombrie 2024, sub coordonarea Prim-Ministrului României, un grup de 74 de persoane aflate în situații vulnerabile a fost adus în țară.
Războiul din Liban determină repatrierea românilor de acolo
Din cauza fricii provocate de escaladarea conflictului, româncele care trăiesc de ani buni în Liban au decis să revină acasă. Atât ele cât și familiile lor au primit asistență din partea Guvernului României, iar Forțele Aeriene au trimis deja două aeronave la Beirut pentru a le ajuta să se întoarcă.
Această acțiune a fost posibilă grație eforturilor complexe depuse de MAE, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale (MApN) și al altor instituții. Persoanele repatriate sunt cetățeni români și membri ai familiilor lor de gradul I, iar majoritatea dintre acestea sunt femei și copii, incluzând cazuri medicale și persoane aflate în zone cu risc maxim.
În prima misiune de repatriere organizată de autoritățile române, 76 de românce, împreună cu familiile lor, au reușit să ajungă acasă, inclusiv un bebeluș de câteva luni. Aceștia au parcurs un drum riscant până la Aeroportul din Beirut, unde i-a așteptat un avion Hercules al Forțelor Aeriene Române.
Călătoria a fost marcată de pericole, având în vedere că unele zone erau controlate de Hezbollah, organizația teroristă care a fost vizată de atacurile israeliene.
Transportul acestora a fost realizat cu ajutorul unei aeronave a Forțelor Aeriene Române, care a aterizat în România pentru a aduce aceste persoane în siguranță.
Mărturii cutremurătoare ale româncelor
Alina Lazăr, o româncă stabilită în Liban, a declarat:
„Copleșitor și mult stres. Nu știi ce se poate întâmpla. Nu ești în siguranță. Pentru noi care nu suntem obișnuiți cu bombele, cu stresul care a fost acolo, a fost ceva… Ne-am speriat.”
Aceasta reflectă trăirile multora dintre româncele care au fost nevoite să se confrunte cu situația alarmantă din Liban.
Mădălina Mircea, o altă româncă, a adăugat: „De câte ori erau bombardamente, ne luam ghiozdănelele și fugeam jos, îl sunam pe soțul să îi zic: Scoate-ma de aici!”
Ioana Valentina Naboulsi, o româncă care trăiește în Liban, a afirmat:
„Este un război foarte crud, foarte rece, totul bombardat. Nimic nu poate sta în fața rachetelor. Nu mai este nimic sigur. Te culci, nu mai știi dacă te trezești dimineață.”
Cereri de repatriere și ajutoare
Ambasada României din Beirut a înregistrat peste 1.000 de români care doresc să se întoarcă în țară împreună cu familiile lor. Deși mulți dintre aceștia au solicitat ajutor, puțini au reușit să părăsească Libanul pe cont propriu.
Mădălina Mircea a explicat dificultățile financiare întâmpinate:
„Voiam să cumpărăm bilete și bilete erau 12.000 de dolari pentru o persoană, din Liban în Turcia. 12.000 de dolari. Și nu aveam posibilitatea să plecăm.”
Radu Filip, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, a subliniat importanța unei pregătiri adecvate pentru astfel de acțiuni, afirmând:
„Astfel de acțiuni presupun o pregătire minuțioasă și se efectuează pe baza cererilor, în funcție de condițiile de securitate din teren, pentru a nu pune în pericol viața celor pe care dorim să îi ajutăm.”
Ministerul Apărării a organizat un al doilea zbor pentru aproximativ 70 de persoane, inclusiv refugiați sprijiniți de aceeași organizație non-guvernamentală care a ajutat și persoanele refugiate din Fâșia Gaza.
Roberto Pătrășcoiu de la Habitat for Humanity a declarat:
„Pentru cei mai vulnerabili dintre ei care nu au rude sau familii aici, în România, Habitat va ajuta cu o locuință. Vorbim de locuire de urgență, cazare de urgență, dar și de chirii sociale pe termen mediu și lung.”
Majoritatea româncelor repatriate, împreună cu copiii și soții lor, au fost supuse verificărilor de securitate din partea SRI și serviciilor secrete partenere, asigurându-se astfel că nu reprezintă niciun risc pentru securitatea națională a României.
