Românii care locuiesc în străinătate primesc veşti foarte bune din partea CEC Bank. Instituţia le va permite acestora, începând cu sfârşitul lunii februarie, să acceseze în mod direct anumite servicii bancare.
CEC Bank va lansa la sfârşitul lunii februarie un produs prin care se vor putea înrola de la distanţă clienţi persoane fizice, cetăţeni români din afara ţării, a declarat Bogdan Neacşu, director general – preşedinte CEC Bank. El a explicat că prin acest serviciu va fi posibilă deschiderea unui cont şi accesarea unui pachet de servicii financiare direct din străinătate, prin transmiterea online a documentelor printr-un partener terţ.
Bogdan Neacşu a mai vorbit, în interviul acordat Agerpres, despre evoluţia creditării în România, a programului „Prima Casă” precum şi despre impactul OUG 114/2018 asupra CEC Bank. Nu în ultimul rând, oficialul bancar a precizat că o eventuală listare pe bursă a CEC Bank necesită discuţii şi analize mai amănunţite, pentru a vedea care sunt avantajele şi dezavantajele unui astfel de demers, dar şi despre posibilitatea de a redeveni dealer primar.
AGERPRES: Cum a fost anul 2019 pentru CEC Bank?
Bogdan Neacşu: Este al doilea an cu rezultate extraordinare din punct de vedere financiar. Ne aşteptăm ca profitul net în 2019 – preliminar şi neauditat – să ajungă la 400 de milioane de lei, după un rezultat foarte bun şi în 2018, respectiv un profit net de circa 350 de milioane de lei. Practic, ne-am consolidat creşterea prin îmbunătăţirea activităţii operaţionale atât în 2019, cât şi în 2018. Nu se poate spune că 2019 a fost un an atipic, acesta fiind ca o continuare a unor măsuri de optimizare a activităţii. De exemplu, veniturile operaţionale nete au crescut, ajungând la 1,2 miliarde de lei în 2019, faţă de circa un miliard de lei în 2018. Rezultă o majorare de 12% în ceea ce înseamnă activitatea operaţională. Se văd efectele creşterii eficienţei în activitatea operaţională.
În plus şi baza de clienţi activi a avut o evoluţie pozitivă, ceea ce a condus la creşterea veniturilor din tranzacţionare, cu circa 20%. Trebuie spus că am demarat în 2019 o serie de măsuri care să îmbunătăţească activităţile bancare, de la revizuirea proceselor operaţionale şi a fluxului de lucru cu clienţii, până la diversificarea portofoliului de produse. Evident că ne uităm la ce fac ceilalţi competitori, urmărim şi raportul venituri-cheltuieli, dar şi care sunt tendinţele în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologie. Încercăm să ne adaptăm trendului de digitalizare, să răspundem nevoilor şi obiceiurilor de consum, care se orientează din ce în ce mai mult către mobil. În acelaşi timp, ne dorim să asigurăm o creştere sustenabilă, iar lucrul acesta l-am prezentat şi în planurile de afaceri prezentate Comisiei Europene în momentul în care am susţinut creşterea de capital. Şi iată că vorbim inclusiv în 2019 de un ROE (rata rentabilităţii capitalului propriu n.r.) de 12-14%, depinde cum o să închidem anul financiar după cifrele auditate.
AGERPRES: Cum a fost afectată banca de taxa pe activele bancare prevăzută în OUG 114/2018?
Bogdan Neacşu: Aş spune că ne aşteptăm la un impact marginal al taxei pe active bancare introdusă prin OUG 114. Pe de-o parte datorită faptului că CEC Bank a avut un ritm de creştere al activităţii de creditare semnificativ şi acesta este unul din factorii care influenţau nivelul taxei pe active bancare, iar pe de altă parte, în ceea ce priveşte marjele comerciale – cel de-al doilea factor determinant pentru nivelul taxei – CEC Bank a avut întotdeauna o politică de preţ corectă faţă de clienţi şi faţă de piaţă. Am mers efectiv în nişte standarde care să echivaleze riscul şi costurile pe care noi ni le asumăm şi, evident, să rămânem în zona de bancă profitabilă. Noi sperăm ca suma datorată în contul acestei taxe să fie spre zero, dar mai aşteptăm pentru că încă nu avem rezultatele financiare finale. Oricum, nu va fi o sumă semnificativă pentru noi.
AGERPRES: Este posibil ca şi pe viitor profitul băncii să fie capitalizat? Profitul din 2019 va fi capitalizat?
Bogdan Neacşu: Având în vedere că CEC Bank are un acţionar unic, Statul Român, banca se poate capitaliza prin mai multe forme: prin aportul acţionarului, prin încorporarea rezultatelor, atâta timp cât face profit, sau prin atragerea unor instrumente de datorii subordonate, cum zicem noi, credite subordonate din piaţă sau de la acţionari. În viitor, în funcţie de cum va decurge activitatea băncii, în funcţie de cât de mult acţionarul, Statul Român, va dori să consolideze poziţia băncii în sistem, evident că mai pot exista astfel de capitalizări. Pentru 2019, este decizia acţionarului şi probabil vom afla după ce AGA se va întruni şi va lua o decizie vizavi de situaţiile financiare la 2019. Până acum profiturile s-au capitalizat.
AGERPRES: Procedura este una uşoară sau trebuie un acord al Comisiei Europene?
Bogdan Neacşu: Nu. Procedura este uşoară. Trebuie un acord al acţionarului unic.
AGERPRES: Care este strategia de extindere a băncii? Preluarea unui alt jucător din piaţă ar ajuta banca?
Bogdan Neacşu: Strategia noastră de extindere este cea organică. Deci urmărim să ne dezvoltăm prin forţe proprii, pe baza structurii existente în prezent. Şi mai avem în vedere să recuperăm decalajul pe care-l avem în domeniul tehnologiei, să ne adaptăm la instrumentele pe care ceilalţi competitori le folosesc şi pe care clienţii le solicită, precum oferirea de servicii bancare de la distanţă. Ca să fiu foarte clar, nu avem de gând să facem achiziţii sau să intrăm în acţionariatul altei bănci sau al altui jucător local. CEC Bank rămâne o entitate care se va dezvolta organic.
AGERPRES: CEC Bank are cea mai extinsă reţea din mediul rural. Cât de profitabile sunt unităţile din mediul rural?
Bogdan Neacşu: În reţeaua unei bănci există unităţi profitabile şi unităţi mai puţin profitabile, dar aici depinde şi de strategie. La nivelul întregii bănci vorbim de o profitabilitate care se traduce într-un ROE de 12-14%. Această activitate se derulează prin sucursale, nu prin unitatea centrală, deci în ansamblu, activitatea şi reţeaua băncii sunt profitabile. Evident, sunt agenţii şi sucursale care sunt foarte profitabile, în special cele care au activitate de creditare intensă, însă sunt şi agenţii care nu sunt profitabile, dar din perspectiva strategiei noastre sunt necesare pentru economisire sau pentru a oferi acces la servicii bancare anumitor comunităţi locale.Vrem să fim o bancă a comunităţilor locale şi din această perspectivă, reţeaua teritorială extinsă este necesară. Criteriul ca o agenţie să fie profitabilă nu este neapărat primordial în momentul în care decidem dacă agenţia respectivă rămâne sau nu rămâne în acea locaţie.
AGERPRES: Ce produse se vând cel mai bine în mediul rural?
Bogdan Neacşu: În mediul rural se vând produsele ipotecare, creditele de consum şi creditele agricole sau care au destinaţie în zona de agricultură.
AGERPRES: Anul trecut fostul ministrul al Finanţelor anunţa că banca va deschide unităţi în afara ţării pentru a ajuta populaţia să transfere bani mai ieftin. Cum a evoluat acest proiect?
Bogdan Neacşu: Întotdeauna există o soluţie de mijloc, trebuie să căutăm soluţiile cele mai eficiente. Ţinta principală este să atragem clienţi – cetăţeni români care îşi desfăşoară activitatea în afara ţării. Noi nu am deschis sucursale în străinătate. A trebuit să facem un studiu şi să evaluăm care sunt opţiunile şi cum putem oferi servicii acestei categorii de clienţi. Pot să vă spun în premieră că la sfârşitul lunii februarie vom avea primul produs prin care să putem înrola clienţi persoane fizice, cetăţeni români din afara ţării, de la distanţă. Am optat pentru oferirea de servicii la distanţă şi nu pe deschiderea de sucursale. Există companii care oferă servicii de transferuri de bani din străinătate. Prin intermediul lor o să facem şi acest demers. Practic, va fi posibilă deschiderea unui cont şi accesarea unui pachet de servicii financiare direct din străinătate, prin transmiterea online a documentelor printr-un partener terţ.
AGERPRES: Cum vedeţi evoluţia creditării în acest an?
Bogdan Neacşu: Cred că trendul la nivelul sistemului bancar se va păstra, ca ritm de creştere. În ceea ce priveşte CEC Bank noi am fost destul de ambiţioşi în ultimii ani, în sensul că am crescut ceva mai mult decât piaţa. Cred că vom avea aceeaşi tendinţă în perioada următoare, dar o s-o facem cu din ce în ce mai multă atenţie şi responsabilitate. Suntem atenţi la schimbările la nivelul economiei naţionale, dar şi la influenţele care ţin de mediul extern şi care pot influenţa într-un fel sau altul dezvoltarea economică din România.
AGERPRES: În opinia dvs., cât de important este Programul „Prima casă” pentru bănci? Dar pentru populaţie?
Bogdan Neacşu: În ceea ce priveşte necesitatea programului „Prima casă„, există argumente pentru ambele părţi. Dacă ar fi să fiu avocatul acestui program, unul dintre argumentele favorabile este că antrenează dezvoltarea anumitor pături sociale – în special pentru cei care nu dispun de un capital iniţial pentru avans sau pentru achiziţia unei locuinţe. În România, avem o pondere foarte mare a proprietarilor şi există o mentalitate conform căreia ar fi bine să fii proprietarul casei în care locuieşti. Atâta vreme cât există o astfel de mentalitate, astfel programe se vor bucura de interes. De cealaltă parte, există şi argumente care spun că piaţa poate oferi soluţii pentru aceste nevoi. Dacă vă uitaţi la ofertele comerciale ale băncilor în zona de credite ipotecare, veţi vedea că nu sunt cu mult diferite faţă Programul „Prima Casă”. Acum se pune problema ce ar fi de preferat: garanţia de stat sau 100% bonitatea clientului. Evident că este mai sănătos să te bazezi pe bonitatea clientului. Dar pot să înţeleg că există situaţii când anumite segmente de populaţie trebuie sprijinite.
AGERPRES: Care sunt planurile CEC Bank de digitalizare a băncii şi cât de oportună este introducerea de ghişee fără personal?
Bogdan Neacşu: Încă nu am ajuns la concluzia că nu trebuie să avem oameni în faţa clientului. Observăm din practică faptul că oamenii au nevoie de consiliere. Mai ales că noi activăm în zone rurale şi urbane mici. Acolo este nevoie să explici omului pe înţelesul lui detaliile unui serviciu bancar. Plus că vorbim şi de faptul că avem drept clienţi un număr mare de pensionari care încă se bazează pe cash şi au nevoie de agenţii. Prin urmare, cel puţin o parte dintre clienţi nu se pot descurca 100% fără agenţii şi de aceea avem strategia de a menţine o reţea extinsă de sucursale. Dar evident că ne uităm şi la viitor şi la noile tehnologii. Aproape fiecare dintre noi are în mână un smartphone. Iar foarte multe servicii se mută în acest mediu. Evident că şi CEC Bank trebuie să facă paşi şi să se adapteze. De aceea am lansat chiar în această lună două noi servicii pentru plăţile de pe mobil, CecPay şi Card2Card Transfer. Urmează în scurt timp şi Apple Pay şi posibilitatea de a deschide la distanţă un cont curent.
AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre o posibilă listare pe bursă a CEC Bank şi ce impact consideraţi că va avea asupra băncii?
Bogdan Neacşu: Este o temă care necesită discuţii şi analize mai amănunţite, care este strategia, când este momentul oportun, care sunt avantajele şi dezavantajele. Am mai spus acest lucru şi mi se pare în continuare că este o discuţie valabilă: dacă vreau să aflu care este valoarea unui bun deţinut de mine ca acţionar, singurul mod prin care pot să o fac este să-l prezint pieţei, iar piaţa să evalueze.
AGERPRES: Aş dori să vă întreb despre o altă intenţie a acţionarului, aceea de a reduce salariile pentru top managementului CEC Bank şi EximBank….
Bogdan Neacşu: Până acum pot să vă spun că nu s-a concretizat. Aş vrea să subliniez însă faptul că CEC Bank operează în concurenţă cu băncile private, inclusiv pe piaţa forţei de muncă şi are nevoie să atragă specialişti pe toate nivelurile. Salariile în piaţa bancară sunt peste medie. La stabilirea remuneraţiei unui membru din conducere, trebuie luată în calcul şi responsabilitatea pe care o comportă o astfel de poziţie. Nivelul salarial trebuie să reflecte strategia băncii, expunerea şi evident rezultatele comerciale. Nu zice nimeni că dacă banca înregistrează un declin sau o înrăutăţire a situaţiilor, să nu poţi să faci nimic ca acţionar. Dar vorbim de o bancă care îşi continuă un trend de creştere. Dacă vă uitaţi în politica CEC-ului o să vedeţi că sunt anumite poziţii unde încercăm să stăm în media pieţei, iar la nivelul conducerii pot să vă spun că suntem nu sub top 10, suntem aproape de top 20 în partea de jos. Lucrurile acestea se ştiu şi nu vreau să naştem o polemică din această poveste.
AGERPRES: Câte persoane ar fi vizate?
Bogdan Neacşu: Opt persoane la nivelul CEC Bank.
AGERPRES: Ministrul Finanţelor Publice şi-a exprimat nemulţumirea în cadrul unei conferinţe de presă spunând că băncile statului nu sunt un competitor real pe piaţa bancară. Cum comentaţi?
Bogdan Neacşu: Aşa cum spuneam, 2018 şi 2019 au fost doi ani cu profit foarte bun pentru CEC Bank. Indicatorul ROE este estimat pentru 2019 la circa 12-14%, în linie cu media din sistemul bancar. Pe partea de creditare, am continuat să jucăm un rol important în finanţarea economiei. Portofoliul de credite a crescut în 2019 cu circa 10%, şi aici suntem în media sistemului bancar.
AGERPRES: Dar despre posibilitatea de a deveni dealer primar?
Bogdan Neacşu: Banca a avut calitatea de dealer primar până la sfârşitul anului 2013, când această calitate i-a fost retrasă întrucât nu a mai îndeplinit criteriile necesare. Suntem în continuare activi pe piaţa secundară, iar posibilitatea de a redeveni dealer primar este în analiza noastră încă de la sfârşitul anului trecut.
AGERPRES: Ministrul Finanţelor a menţionat şi faptul că la CEC Bank există două incompatibilităţi, fără a le nominaliza. Ne puteţi spune mai multe pe acest subiect?
Bogdan Neacşu: Nu ştiu exact la ce face referire domnul ministru, deci nu aş putea să mă pronunţ aici.