Preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a spus că situaţia cu care se confruntă minoritatea românească din zonă este 'destul de anevoioasă', punctând faptul că scade numărul românilor, se desfiinţează şcolile în limba română şi există mari probleme de 'apărare a identităţii şi de rezistenţă într-o mare slavă'.

De asemenea, în contextul conflictului armat din Ucraina, există mari îngrijorări legate de încorporarea foştilor militari în termen şi a celor în rezervă în forţele armate ucrainene.

'Nu toată lumea este de acord cu aceste măsuri. Se pare că Ucraina va reveni la o armata neprofesionistă, se pare că, din toamnă, totuşi, vor fi recrutaţi băieţi de 18 ani, ceea ce e îngrijorător pentru mica noastră comunitate. În sudul Basarabiei sunt 80 de mii de români şi oficial declaraţi moldoveni, e o comunitate destul de importantă şi ar fi păcat să moară românii pentru o cauză a nu ştiu cui', a declarat Anatol Popescu.

Acesta a subliniat că ultimul preşedinte român care a fost în regiunea Odessa a fost Emil Constantinescu, însă niciun ministru de externe sau vreun ambasador.

'Referitor la atenţia pe care o acordă autorităţile de la cel mai înalt nivel al statului român, vreau să remarc că în sudul Basarbiei nu a păşit, în afară de Emil Constatinescu, în 1997, cu ocazia semnării tratatului cu Ucraina, niciun preşedinte al României, nu a fost niciun ministru de Externe, nu am văzut în perioada de după 98, de când sunt implicat în promovarea culturii româneşti în Sudul Basarabiei, niciun ambasador al statului român venind la noi, într-o localitate, la o şcoală, la o biserică românească. (…) Cu părere de rău, nu avem o relaţie şi un dialog foarte bun cu autorităţile de la Bucureşti. Strigător la cer este faptul că s-a ajuns până la momentul în care un preşedinte de asociaţie românească din sudul Basarabiei este invitat la Ziua Naţională a României în limba rusă. (…) Suntem abandonaţi de statul român, nu de azi, de ieri, ci din anul 1940', a conchis Anatol Popescu,
La rândul său, preşedintele Fundaţiei Culturale Casa Limbii Române din Cernăuţi, Ucraina, Vasile Tărâţeanu, a spus că cea mai gravă problemă cu care se confruntă românii din zona respectivă este cea a învăţământului în limba română. Acesta a explicat că aproape în fiecare an dispare o şcoală în limba română şi părinţii au început să-şi dea copiii la clase cu predare în limba ucraineană, iar copiii nu se mai înţeleg cu bunicii lor. De asemenea, există o nevoie de instituţii culturale în limba română, cum ar fi teatre, librării, biblioteci, dar permanentele solicitări pentru înfiinţarea lor nu au fost luate în seamnă de autorităţile ucrainene. Vasile Tărâţeanu a precizat, la rândul său, că o altă problemă cu care se confruntă românii din Ucraina este cea a mobilizării tinerilor pe câmpurile de luptă din Ucraina.

'Nu suntem împotriva acestei mobilizări, să se înţeleagă, nu suntem nici duşmani ai statului ucrainean (…), cu atât mai mult nu suntem Coloana a cincea – minoritatea românească în Ucraina. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean şi dorim ca toţi bărbaţii din Ucraina, fie ucraineni, fie români, fie tătari, bulgari, ruşi să nu-şi piardă viaţa pe câmpurile unui război civil, dintre diverse forţe politice şi orientări politice din Ucraina.(…) Cred că actuala conducere a Ucrainei trebuie să depună mai multe eforturi în direcţia stabilirii unei păci, deoarece orice pace strâmbă este mai bună decât un război drept', a spus Vasile Tărâţeanu.

Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a punctat că problema românilor din Ucraina este una foarte gravă pentru că 'sunt între ciocan şi nicovală', 'între asimilarea promovată de statul ucrainean şi ofensiva făcută de Rusia, de Federaţia Rusă'.

'În estul Ucrainei avem o situaţie dramatică a românilor din sudul Basarabiei, din regiunea Odessa, o situaţie dramatică a celor din nordul Bucovinei, în Ţinutul Herţa, unde este o presiune asimilaţionistă extrem de puternică, se închid şcoli în continuare, se înfiinţează clase de limba ucraineană în cadru şcolilor româneşti, există presiuni asupra părinţilor pentru a-şi înscrie copiii în aceste clase de limbă ucraineană pentru ca, în final, întreaga şcoală unde s-au înfiinţat clase de limbă ucraineană să fie desfiinţată şi în felul acesta dispar şcolile româneşti din zonele respective. Nu au mass-media, aşa cum ar trebui, în limba română, nu au instituţii de cultură în limba română, sunt supuşi permanent unor presiuni de către autorităţile respective şi, ceea ce este şi mai grav în actuala situaţie geopolitică de acolo, legată de conflictul ruso-ucrainean, este fapul că tinerii români sunt chemaţi în masă în armata ucraineană, pentru a apăra frontiera de est, în timp ce refugiaţii ucraineeni din est, în loc să îşi aprere propriile teritorii, sunt aduşi în regiunile Cernăuţi şi în zonele locuite de români', a explicat Eugen Popescu.

Prezent la lucrări, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan, a precizat că Universitatea de la Izvoru Mureşului nu este îndreptată împotriva nimănui, ci este o acţiune de întărire şi păstrare a identităţii româneşti.

'Vreau să transmit mesajul că această Universitate de Vară nu este împotriva nimănui. Este o acţiune pentru întărirea şi păstrarea identităţii noastre româneşti aici, în Carpaţi, cât şi a frăţiilor voastre de care sunteţi dincolo de fruntariile spaţiului nostru românesc, dar în care bate aceeaşi inimă, care suntem din acelaşi suflet, din aceeaşi plămadă românească şi să rânduiască Dumnezeu ca limba şi graiul nostru românesc să se păstreze dincolo de fruntarii şi să puteţi fi mai departe fiii purtători de mama frăţiilor voastre, adică de sfânta noastră Românie', a spus IPS Ioan.

În deschiderea Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a vorbit şi prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Direcţiei 'Români din Afara Frontierelor şi limba română', de la Institutul Cultural Român, care a punctat că 'spaţiul, teritoriul se definesc în mod natural prin cultură', iar 'cultura înseamnă asumare, nu renunţare'.

'De aceea, acum ca niciodată în ultimii 25 de ani, se pune problema unor elite apte să practice, să promoveze cultură, aspect definitoriu al competenţei. ICR, Directia Români din Afara Frontierelor si Limba Română (DRAGLR) prin proiectele pe care le susţine, promovează cultura spaţiului identitar. Pentru că, aşa cum spun în repetate rânduri specialiştii, fără brâul românesc din jurul frontierelor şi fără inima Carpaţilor, România se va prăbuşi. Din acest punct de vedere, ICR prin DRAGLR, pune la dispoziţia factorilor abilităţi în stat acţiunea culturală, element critic al unei politici active. Pentru că politica pleacă de la cultură: de la cultura generală a fiecăruia, trece prin cultura asumată şi sfârşeşte prin promovarea şi protejarea spaţiului cultural naţional', a spus prof. univ. dr. Radu Baltasiu.

La lucrări a fost prezent şi preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Dumitru-Marcel Bujor, care punctat că 'românii de pretutindeni sunt parte integrantă a poporului şi spiritualităţii române şi că aceştia au, de cele mai multe ori, o nevoie mai acută de ajutor decât cei din România, în probleme precum accesul neîngrădit la identitatea culturală, recunoaşterea lor ca minoritate naţională, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, garantarea posibilităţilor de afirmare şi exprimare a identităţii'.

În a doua dezbatere a zilei de luni, de la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, se va discuta despre situaţia românilor din Serbia. AGERPRES