Dupa ce s-au fript la Krivoi Rog, firmele romanesti sufla acum si in iaurt. Planurile de extindere in Ucraina sunt tinute pe lista de asteptare, chiar daca mari companii din intreaga lume se grabesc sa isi faca intrarea pe una dintre cele mai mari piete din regiune. Anul trecut, directorul general Altex, Dan Ostahie, spunea ca vrea sa iasa cu noul sau brand, magazinele Media Galaxy, intai pe pietele bulgara si sarba, iar apoi in Moldova, Ucraina sau Croatia. “Ne uitam cu a
Dupa ce s-au fript la Krivoi Rog, firmele romanesti sufla acum si in iaurt. Planurile de extindere in Ucraina sunt tinute pe lista de asteptare, chiar daca mari companii din intreaga lume se grabesc sa isi faca intrarea pe una dintre cele mai mari piete din regiune.
Anul trecut, directorul general Altex, Dan Ostahie, spunea ca vrea sa iasa cu noul sau brand, magazinele Media Galaxy, intai pe pietele bulgara si sarba, iar apoi in Moldova, Ucraina sau Croatia. “Ne uitam cu atentie in continuare la piata ucraineana, care a crescut in ultima perioada, dar nu am luat inca o decizie de extindere”, afirma acum Ostahie. si “La Fantana”, firma care aduce romanilor apa in birouri, cocheta cu ideea de a face acelasi lucru si in Ucraina. Dupa ce a studiat mai bine piata vecinilor, s-a razgandit. “Nu e oportuna o intrare acum. Poate in cativa ani lucrurile se vor schimba, dar acum piata nu este suficient de matura pentru business-ul nostru”, spune Cristian Amza, directorul general al companiei. Potrivit afirmatiilor sale, “competitori foarte puternici, cum sunt Eden Springs, liderul european in domeniu, sau Clear Water, au ocupat deja pozitii pe piata, iar afacerile nu le merg foarte bine”.
Nici extinderea companiilor romanesti din domeniul IT nu are sanse sa ajunga prea curand dincolo de Nistru. “Au mari probleme cu pirateria. In Ucraina doar vindem, prin parteneri, dar nu vom deschide o filiala”, spune Cosmin Mares, PR manager la Softwin, companie care a ajuns, prin filiale, pana in Germania, Spania, Marea Britanie si SUA. La randul ei, Flamingo International, care a deschis sapte magazine in Serbia si Bulgaria si vrea sa ajunga la 20, si-a oprit aspiratiile de extindere spre est in Moldova. “Ucraina nu ar fi o piata de ignorat, insa este dificil sa faci afaceri acolo. Motivele tin de coruptie, de sistemul legislativ defectuos si, mai ales, de sistemul vamal cu probleme, care intretine o piata neagra uriasa”, spune Dragos Simion, directorul general Flamingo International. El crede ca toate costurile suplimentare pe care le presupun astfel de probleme nu ar putea fi compensate de dimensiunea pietei, business-ul IT fiind unul in care se lucreaza cu marje foarte mici.
Reticenta oamenilor de afaceri romani, dar si tensiunile politice dintre cele doua state, au facut ca volumul investitiilor directe din tara noastra in Ucraina sa ramana la nivele scazute. Potrivit consilierului economic al Ambasadei Romaniei la Kiev, Dumitru Cheregi, la inceputul lunii octombrie a anului trecut, acesta se situa la 3,583 milioane de dolari, cam tot atat cat au investit si ucrainenii, in mod direct, nu prin paradisuri fiscale, in capitalul social al firmelor din Romania. Cea mai mare investitie ucraineana in tara noastra este cea facuta pentru achizitia Fortpres CUG SA Cluj (2,8 milioane de dolari capital subscris) de firma magnatului Rinat Ahmetov, detinatorul unei averi de cinci miliarde de dolari, in timp ce “recordul” Romaniei este reprezentat de cele 800 de milioane de dolari ingropate de firme ca Arcif, Arcom, Uzinexportimport sau Ipromet in combinatul minier de la Krivoi Rog.
Entuziasmul reluarii investitiilor in tara vecina, care incepea sa reinvie dupa “Revolutia Portocalie”, s-a stins pe masura ce aceasta devenea treptat “cenusie”. Coruptia a inflorit parca mai intens decat inainte, milionul de locuri de munca promis nu a fost inca vazut de nimeni, iar declinului economic din 2005 i-a urmat pe primele luni din 2006 cea mai mica rata de crestere din toata Europa de Est. Ucraina ramane tara catorva miliardari implicati in scandaluri de coruptie, a copiilor vanduti direct din maternitati si a drumurilor nesigure pentru aproape orice strain. Are, totusi, o populatie de doua ori si jumatate mai mare decat a Romaniei, uriase rezerve naturale si un sol ideal pentru agricultura. Economia tarii este la un nivel de dezvoltare asemanator celui existent la noi in anii de dupa Revolutie, iar potentialul de crestere este urias.
Mai putin tematoare decat firmele romanesti, companii mari din intreaga lume au decis, in ciuda problemelor politice ale tarii, sa investeasca tot mai agresiv in Ucraina. Anul trecut, investitiile straine directe totale au depasit 16 miliarde de dolari. Printre cele mai interesate de piata vecinilor sunt institutiile financiare. Raiffeisen a achizitionat Banca Aval, devenind cel mai important jucator, Banca Intesa din Italia preia Ukrosotbank, a patra banca, iar ungurii de la OTP se pregatesc sa cheltuiasca peste un miliard de euro pentru doua banci ucrainene si una din Rusia. Vecinii nostri din vest au patruns, de altfel, pe piata ucraineana si printr-o subsidiara a Magyar Telecom. Ucraina a mai parut suficient de interesanta pentru a investi si companiilor de asigurari Generali, Uniqa si Wiener Staedische, companiei cehe de farmaceutice Walmark, firmelor Metro, Praktiker, Germanos, Innova Capital, gigantului energetic americana AES Corporation, si, evident, grupului Mittal Steel.
Intre timp, Romania ramane cunoscuta ucrainenilor mai degraba prin antrenorul Mircea Lucescu si prin “Faringosept”, cel mai bine vandut medicament, decat prin investitii directe.