Proiectul are o valoare de 600.000 de euro, din care 90% reprezintă fonduri nerambursabile. Restul banilor i-a accesat printr-un credit bancar. Peste trei ani, moment în care arbuști vor ajunge la maturitate, aceștia vor da o producție de 10-12 tone pe hectar. Fructele nu le va vinde în România, pentru că la noi nu există piață de desfacere. Hanganu spune că se va orienta către țări precum Polonia și Germania, locuri în care aronia este apreciată. În ceea ce privește prețul, un kilogram de aronia poate ajunge la 1 euro. Astfel, tânărul va ajunge să câștige aproape 500.000 de euro din producția sa.

Marius Florin Niculescu este un alt exemplu. El a depus un proiect în valoare de circa 500.000 de euro, cu o finanțare nerambursabilă de 90%. „Fondurile europene sunt extrem de greu de accesat. Sunt multe lucruri neclare pe care nici funcționarii nu le știu, de aceea lumea este sceptică când vine vorba de bani europeni“, spune Niculescu. El a depus acest proiect pentru modernizarea plantației sale de catină, ce se întinde pe o suprafață de 10 hectare. 

Întreprinzătorul spune că avea nevoie de utilaje pentru plantație, dar și pentru depozitarea producției. Pentru a înființa o plantație de cătină este necesară o investiție de circa 4.000-5.000 de euro pe hectar, însă cei mai mulți bani sunt necesari pentru depozitare și pentru utilaje. Deși necesită investiții importante, cătina nu aduce profituri fabuloase. „Kilogramul de cătină se vinde cu 1,80-3 euro. Plantația devine productivă în adevăratul sens al cuvântului după șapte-opt ani“,  spune întreprinzătorul.

Agricultura ecologică nu are condiții prielnice în România

Dacă în urmă cu câțiva ani agricultura ecologică părea ocazia perfectă pentru îmbogățirea rapidă prin culturi de nișă precum cele de cătină, lavandă sau fructe de pădure, acum situația este total diferită. Mulți au încercat să acceseze fonduri europene pentru a înființa culturi ecologice, dar puțini au reușit. O parte dintre cei care au activat în sector au ajuns să renunțe la agricultura ecologică după câțiva ani în care au observat că pierd mai mult decât câștigă. Dacă în 2012 existau 25.000 de ferme ecologice, în 2015 numărul acestora a ajuns la 9.000, susține Avram Fitiu, secretar general al Federaţiei Naţionale a Agriculturii Ecologice. El spune că de vină au fost politicile proaste ale ministerului care în loc să încurajeze tinerii să vină în acest sector, din contră i-au îndepărtat. 

Pe lângă procedurile dificile, alocarea financiară pentru exercițiul 2014-2020  nu este una tocmai încurajatoare. Astfel, până în 2020 cei care vor să producă ecologic au la dispoziție finanțări în valoare de 236 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o sumă mică raportată la o suprafață agricolă ecologică de doar 300.000 de hectare, cât avea România în 2014.

236 de milioane de euro este suma alocată pentru agricultura ecologică din fonduri europene