a platilor si a etapei finale de evaluare. Toate acestea pot insuma cativa ani buni, din cauza numeroaselor intarzieri care au aparut pe parcurs. "In cazul programelor europene, numai Phare 98 este incheiat. Dupa evaluarile finale, rata de absorbtie este de 87%", spune Gabriel Friptu, director general in cadrul Directiei de dezvoltare regionala din cadrul Ministerului Integrarii Europene (MIE). Celelalte programe europene sunt in diferite faze de implementare. Unele se vor incheia anul acesta, a
a platilor si a etapei finale de evaluare. Toate acestea pot insuma cativa ani buni, din cauza numeroaselor intarzieri care au aparut pe parcurs. „In cazul programelor europene, numai Phare 98 este incheiat. Dupa evaluarile finale, rata de absorbtie este de 87%”, spune Gabriel Friptu, director general in cadrul Directiei de dezvoltare regionala din cadrul Ministerului Integrarii Europene (MIE). Celelalte programe europene sunt in diferite faze de implementare. Unele se vor incheia anul acesta, altele in anii urmatori. Spre exemplu, la sfarsitul acestei luni se incheie Phare 2000 – „Dezvoltarea resurselor umane” si „Sprijinirea IMM in domeniul productiei si serviciilor”. Cu toate ca nu se poate spune exact de pe-acum cat din bani au fost cheltuiti in bune conditii, Gabriel Friptu crede ca va fi vorba tot de un procentaj de peste 80%. In acest caz, putem spune ca ne aflam „in randul lumii”, deoarece in jurul acestei cifre se invart si evaluarile din tarile proaspat integrate in Uniunea Europeana. Cu programele de la bugetul de stat, care au incercat sa compenseze finantarile europene, stam ceva mai prost. In aceasta categorie, numarul celor incheiate este mai mare, iar ratele de absorbtie coboara pana la 60% din fondurile alocate. Multe din proiectele incepute nu au fost finalizate, mai ales cele din mediul rural. „Explicatia este simpla. Programul Phare asigura un avans pentru inceperea proiectelor, bugetul de stat insa nu. Probabil, beneficiarilor le-a fost greu sa demareze si sa sustina activitatile numai din resurse proprii”, explica Gabriel Friptu. Desigur, nu numai acest impediment a cauzat esecul anumitor proiecte. Revista Capital a prezentat, in numeroase materiale, cazuri mai putin fericite de gestionare si implementare a unor programe. Ca o viziune de ansamblu, cauzele sunt generate atat de solicitanti cat si de autoritati. Gabriel Friptu constata ca vina este mai mult a beneficiarilor, pe cand un consultant independent, Florian Filat, considera ca majoritatea carentelor se gasesc in sistemul de management al programelor. „Ca o opinie personala, am remarcat existenta a trei categorii de impedimente in absorbtia fondurilor alocate. Cea mai grava problema este ca, in mod tipic romanesc, beneficiarii nu sunt obisnuiti sa respecte reguli. Se bazeaza pe principiul ca „merge si asa”. Din pacate pentru ei, noi ne aflam aici ca sa gestionam niste reguli impuse de institutiile europene”, explica directorul din cadrul MIE. In acelasi timp, beneficiarii de finantare nu-si evalueaza corect capacitatea de gestionare a proiectelor si nu abordeaza cum trebuie problema finantarilor. Pe de alta parte, in topul impedimentelor Florian Filat asaza „lipsa unor proceduri de implementare clare de la inceput. De multe ori, procedurile s-au schimbat in timpul implementarii, adaugandu-se conditii care trebuiau aplicate retroactiv”. Si Gabriel Friptu recunoaste ca sistemul are „o parte de vina”, in sensul ca s-au inregistrat multe intarzieri pe parcursul derularii unor programe. „Va trebui ca si noi sa invatam sa ne miscam mai repede”, admite acesta. In definitiv, toata lumea are de invatat din programele deja incheiate. Lacunele identificate trebuie eliminate rapid atat din activitatea beneficiarilor cat si a autoritatilor, pentru a evita problemele si mai mari care pot aparea in cadrul programelor viitoare.
noutati finantari
Finantare de proiecte culturale, bilaterale cu Japonia
Programul se numeste „Actiuni de cooperare culturala in contextul Anului „EU – Japan Year of People-to-People exchanges 2005”. Sunt eligibile toate tipurile de proiecte de cooperare culturala care abordeaza unul sau mai multe sectoare culturale, care au dimensiune europeana si care au ca scop promovarea intelegerii reciproce dintre Europa si Japonia. Aceste proiecte trebuie sa fie bazate pe o colaborare intre organizatiile culturale, private sau publice, si institutiile culturale. In afara de organizatorul principal, proiectele trebuie sa implice activ, atat in faza de concepere, cat si in cea de implementare, cel putin doi coorganizatori din cel putin doua tari participante la programul Cultura 2000. Implicarea unui partener japonez ar reprezenta un plus pentru program. Proiectele trebuie sa se desfasoare in Japonia. Suma maxima care se poate obtine este de 200.000 de euro. Dosarele trebuie trimise la Reprezentantele Permanente sau misiunile Uniunii Europene din tara de origine a organizatorului principal, pana la 30 noiembrie 2004 la adresa: European Commission – Directorate-General for Education and Culture Call for proposals EAC/67/04, B 100-6/08, B-1049 Brussels, Belgium. (www.finantare.ro)
Alte doua masuri Sapard pe ultima suta de metri
Pentru cei care doresc sa mai depuna proiecte in cadrul Sapard, doua componente au ca termen limita data de 30 noiembrie: Masura 1.1 – Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole si Masura 3.4 – Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative.
Finantari pentru proiecte din Fondul de Mediu
Proiectele pot fi propuse de persoanele fizice si persoanele juridice care intrunesc criteriile de eligibilitate si care indeplinesc procedurile standard de finantare stabilite de catre Administratia Fondului pentru Mediu in Manualul de Operare.Activitati eligibile: Categoriile specifice de proiecte eligibile pentru finantare, ce decurg din preluarea acquisului comunitar, se stabilesc prin planul anual adoptat de Comitetul de avizare si vizeaza:
· controlul si reducerea poluarii aerului, apei si solului,
· protectia resurselor naturale;
· gestionarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase;
· protectia si conservarea biodiversitatii;
· educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului. Detalii: www.finantare.ro, www.afm.ro.
Curier finantari
Adrian Gavriliuc: „Am citit unul din articolele dumneavoastra si mi-am dat seama ca m-ati putea ajuta. Vreau sa infiintez o tabara de recreare in judetul Bistrita Nasaud, intr-o zona superba, langa un sat de rromi si sigur voi avea nevoie si de finantari, din acest motiv vreau sa am mai multe informatii despre finantatori si proiecte de finantare.”
Dat fiind ca ste vorba despre o tabara de recreare intr-o zona rurala, puteti incerca sa realizati un proiect pentru o finantare SAPARD. Pentru zona de care apartineti, este recomandabil sa va adresati Biroului regional Sapard cu sediul la Satu Mare. Adresa exacta este: Biroul 6 Nord-Vest, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 13, Tel: +40 (261) 76 87 07, Fax: +40 (261) 80 60 23. Daca doriti sa implicati si activitati culturale, care au legatura cu comunitatea de rromi, puteti incerca sa accesati programele care se adreseaza acestei etnii. Informatii: www.infoeuropa.ro.