Simona M., (24 de ani) studiaza de trei ani in SUA. Dupa ce a terminat Facultatea de Stiinte Economice din Timisoara, sectia Relatii Internationale, unul dintre profesorii americani veniti in Romania prin Civic Education Project i-a oferit o bursa de un an in Boston, la sfarsitul careia a obtinut diploma de master in relatii internationale (MA). Pe tot parcursul anului, ea a muncit la negru intr-un magazin de pantofi. A reusit dupa aceea sa-si gaseasca inca o bursa de master, de data asta pe mac
Simona M., (24 de ani) studiaza de trei ani in SUA. Dupa ce a terminat Facultatea de Stiinte Economice din Timisoara, sectia Relatii Internationale, unul dintre profesorii americani veniti in Romania prin Civic Education Project i-a oferit o bursa de un an in Boston, la sfarsitul careia a obtinut diploma de master in relatii internationale (MA). Pe tot parcursul anului, ea a muncit la negru intr-un magazin de pantofi. A reusit dupa aceea sa-si gaseasca inca o bursa de master, de data asta pe macroeconomie, si o slujba part-time in cadrul respectivului colegiu. Legal, nu are posibilitatea de a obtine cetatenia americana, dar este dispusa sa faca orice pentru a nu se mai intoarce in Romania. Sa urmeze un alt master, indiferent in ce domeniu sau, in cel mai rau caz, sa plece in Canada, Australia sau Noua Zeelanda. Sau, in ultima instanta, sa se casatoreasca formal cu un american.
Multi pleaca,
putini se intorc
In anul universitar 1998-1999, multi studenti si absolventi romani au studiat in strainatate. Cati anume, nu stie nimeni din Ministerul Educatiei Nationale. Practic, astfel de statistici oficiale nu pot fi realizate, in conditiile in care, pe de o parte, numarul celor care pleaca la studii pe cont propriu creste de la an la an. Iar pe de alta parte, cei care pleaca prin MEN sau prin diverse fundatii isi gasesc dupa aceea alte burse, pentru care nu sunt obligati sa dea socoteala nimanui.
Se stie doar ca 823 de burse au fost oferite prin Oficiul National de Burse de Studii in Strainatate (ONBSS); 717 de burse au fost acordate de Fundatia Pentru o Societate Deschisa, iar 42 de burse, de catre Fundatia Fullbright. Nimeni nu stie insa cati bursieri s-au mai intors in Romania, cati si-au prelungit durata studiilor si cati au ales sa ramana acolo. Conditiile de cercetare, stimulentele financiare si nivelul de trai din Occident sunt pentru junimea romana ca mierea pentru urs. Mai ales ca, atata timp cat sunt incadrati intr-o forma sau alta de cercetare sau invatamant nu-i da nimeni afara din tara. Situatia poate dura 10-12 ani, cu tot cu studii postdoctorale. Cresterea numarului de persoane care efectueaza studii in SUA, Marea Britanie, Franta, Germania ar trebui sa duca la micsorarea distantei ce ne separa de aceste tari. Din pacate, majoritatea nu se mai intorc, asa ca decalajul se mareste.
Drept urmare, pe fondul unei mobilitati din ce in ce mai mari a studentilor romani, MEN a scos la iveala un proiect de ordonanta de urgenta pentru stimularea revenirii in tara a specialistilor tineri, prin care se incearca diminuarea exodului de inteligenta autohtona. Ce prevede proiectul?
In primul rand, salarizarea si promovarea personalului didactic nu in functie de vechimea in munca – asa cum se intampla acum, ci dupa un criteriu nou: performanta si competenta. In cazul fericit in care proiectul ar fi aprobat de Guvern, nici un absolvent genial nu ar mai trebui sa astepte opt ani pentru a deveni conferentiar. Pe deasupra, ar fi o premiera pentru senatul oricarei universitati sa aiba in randurile sale si oameni care nu au ajuns acolo pentru simplul fapt ca au implinit o anumita varsta.
A doua inovatie a proiectului este legata de infiintarea unor centre de excelenta – adica de cercetare – si scoli de studii avansate. Centrele de excelenta pot fi constituite fie in cadrul universitatilor acreditate, deci subordonate acestora, fie ca institutii independente, sub a caror umbrela vor lucra cercetatori si cadre didactice. Finantarea se va face din granturi de cercetare castigate in diverse competitii din tara sau din strainatate, din veniturile obtinute din contractele de cercetare, din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala si/sau industriala, din donatii si sponsorizari.
Proiectul are nevoie
de aprobarea lui Remes
Universitatile pot sprijini activitatea centrelor folosind si fonduri obtinute din alte surse decat de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, fiecare centru va trebui sa se descurce pe cont propriu si va avea pentru salarii atatia bani cati va putea strange. Cat despre scolile de studii avansate, acestea vor fi un amestec de cercetare, studii de master, doctorat si stagii postdoctorale.
In ceea ce priveste finantarea, sursele sunt aceleasi ca la centrele de excelenta, cu deosebirea ca studiile de doctorat ale cetatenilor romani vor fi acoperite din fondurile MEN. Pentru activitatea didactica in cadrul acestor scoli, tariful obisnuit pentru ora de predare este de trei ori mai mare, insa norma nu poate depasi 12 ore/ saptamana.
In al treilea rand, cei care au studiat in strainatate pot beneficia de credite bancare pentru achizitionarea de echipament de cercetare, expertiza si tehnica de calcul, in conditiile Ordonantei de Guvern nr. 105/1998, credite despre care am relatat in numarul 23 din 30 septembrie a.c. al revistei Capital.
Cele mai delicate prevederi se gasesc la ultimele doua articole ale proiectului. Prin unul, MEN este autorizat sa negocieze cu Banca Mondiala un imprumut de 10 milioane USD. Scopul? Echiparea laboratoarelor din viitoarele centre de excelenta si scolile de studii avansate. Celalalt articol prevede ca atat firmele romanesti, cat si corporatiile straine isi vor putea deduce din profitul impozabil sumele investite in cercetare.
Proiectul mai trebuie semnat de ministerele: Finantelor, Culturii, Afacerilor Externe, Muncii si Protectiei Sociale si Justitiei. In momentul de fata, proiectul se afla la Ministerul Finantelor, de unde trebuie sa vina aprobarea… daca va veni vreodata. Luand in considerare numai ultimul articol, se poate prevedea reactia ministrului Remes, mai exact decat vremea de maine. Furtuna.