Conform unei analize, 65% dintre români nu au fonduri de urgență pentru zile negre. În același timp, un sfert din populația poloneză ar putea trăi chiar și un an din aceste economii.
Românii nu au bani pentru zile negre
Expresia „bani albi pentru zile negre” nu este valabilă la români. Dacă ar fi lipsiți de surse de venit, 65% dintre noi s-ar confrunta cu dificultăți în a-și acoperi cheltuielile. Ar fi dificil chiar și pentru o perioadă de cel puțin o săptămână. Aproape jumătate dintre români (46%) nu economisesc deloc. Dintre cei care o fac, 27% nu alocă bani pentru un fond de urgență. Aceste constatări provin din cel mai recent studiu național, desfășurat în luna noiembrie a acestui an de către KRUK România în colaborare cu IRES Acesta reflectă atitudinile și comportamentele financiare ale populației din România. În contrast, 25% dintre polonezi afirmă că ar putea supraviețui financiar timp de cel puțin un an. Aceștia s-ar baza pe economiile acumulate într-un astfel de fond, conform unei analize comparative realizate de companie.
Conform studiului, 29% dintre români nu își stabilesc niciodată un buget. Iar 30% se limitează să cumpere doar strictul necesar. Conform acelorași cercetări, 10% din populație nu își pot permite nici măcar cheltuielile de bază. Asta, în contrast cu Polonia, unde doar 3% se confruntă cu această situație.
În ceea ce privește gestionarea unei sume mari de bani, 14% dintre români ar opta să nu economisească deloc. Majoritatea respondenților (33%) ar prefera să depună acești bani într-o bancă. În timp ce 11% ar investi în imobiliare. Doar 5% ar considera deschiderea unei afaceri. Doar 2% ar fi interesați să investească la bursă. De asemenea, 14% din populație ar prefera să țină acești bani „la saltea”.
Prima dată, românii achită serviciile de bază
În ceea ce privește prioritățile, majoritatea respondenților achită prima dată utilitățile și serviciile de bază (98%). Apoi cumpărăturile uzuale în gospodărie (95%) și cheltuielile cu sănătatea (95%); urmează creditele (88%), transportul (76%) și costurile aferente educației (68%).
Românii acumulează restanțe în special la facturi, din cauza veniturilor prea mici sau a situațiilor neprevăzute; procentul acestora (18%) e aproape dublu față de cel înregistrat în Polonia (10%), iar analiza comparativă relevă diferențe și în ceea ce privește responsabilitatea față de datorii: doar 32% dintre români consideră că sunt personal responsabili de dificultățile cauzate de neplata la timp a obligațiilor financiare, față de 43% dintre respondenții polonezi.
Chiar dacă teama de stigma socială și presiunea penalităților determină mai mulți români să-și achite restanțele, 13% declară că pot trăi liniștiți și dacă întârzie plata acestora, iar 40% dintre cei chestionați consideră că nu e corect sa fie executați silit dacă nu plătesc la timp. 88% se așteaptă să fie recompensați dacă-și achită datoriile la scadență.
Vestea optimistă este că suma medie economisită de către cei care reușesc să pună bani deoparte a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 1.314 lei în 2023 (față de 960 de lei în 2021 și 1.125 de lei în 2022). În plus, procentul celor care reușesc să economisească peste 1.000 de lei pe lună a crescut de la 20% în anul precedent la 27% în 2023.
Cercetarea a fost desfășurată de KRUK România în colaborare cu IRES în luna noiembrie a acestui an. Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, urban/rural, și acoperă populația activă cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, cu o marjă de eroare de ±4%.