În majoritatea țărilor din Europa, frecvența de cumpărare se află pe o curbă descendentă. România însă nu se aliniază acestei tendințe, fiind una dintre puținele țări în care frecvența de cumpărare este în creștere. Acest lucru vine atât din faptul că scena de retail modern se dezvoltă cu noi magazine și formate de proximitate, dar și datorită faptului că, în căutarea celor mai bune oferte și sortimente, cumpărătorii vizitează mai multe magazine.

Frecvența de cumpărare a românilor se aseamănă cel mai mult cu cea a austriecilor, ambii mergând la shopping pentru aprovizionare aproximativ o dată la o zi și jumătate pe parcursul unui an. 

Ce conține coșul de cumpărături?

Mâncarea, incluzând atât alimentele proaspete (fructe, legume, lactatele, carne, panificație) cât și cele cu un termen mai mare de valabilitate (conserve, ulei, făină, mălai) reprezintă 70% din valoarea coșului anual de cumpărături.

“Observăm o predilecție mai mare din partea bucureștenilor și a locuitorilor din orașele mari pentru achizitionarea alimentelor proaspete, în special lactate și carne. De cealaltă parte însă, familiile tinere au un consum casnic mai mic pe această categorie, cele mai probabile cauze fiind lipsa de timp, dietele specializate, dar și ieșirile la restaurant. În același timp însă, gospodăriile tinere au cel mai mare interes pentru segmentul de îngrijire personală, mai ales în București și în orașele mari”, spune Diana Scăunașu, Consumer Panel Manager, GfK România.

În comparație cu anul 2013, tendința generală a fost de creștere pentru produsele alimentare (exceptând alimentele proaspete) și pentru cele de îngrijire a casei. Alimentele proaspete, băuturile și produsele de îngrijire personală au avut o evoluție constantă în 2014.

Pe parcursul unui an o familie cheltuiește 6.450 de lei pentru bunurile de larg consum destinate consumui casnic (aproximativ 537 lei pe lună). O vizită medie la magazin are valoare de 25 de lei.

Comerțul modern acoperă 54% din piața totală de FMCG din România, fiind într-o ușoară creștere față de anul 2013.

Formatele mai mici, de tipul supermarket sau discounter, au avut un ritm de creștere mai alert în 2014, beneficiind de creșterea frecvenței de cumpărare. Supermarketul este formatul cu cea mai mare creștere și cu cel mai mare trafic în magazin.

Hypermarketurile și-a diminuat ritmul de creștere, însă este cel mai important canal din comerțul modern, acoperind mai mult de un sfert din piață.

Primele 3 grupuri de retail acoperă 33% din valoarea totală a pieței, fiind la mijlocul clasamentului comparativ cu alte țări din CEE.

Așteptări de la 2015

Piața de FMCG din România arată potențial de creștere și în 2015, fiind una dintre puținele țări din Europa cu creștere volumică.

“Spre deosebire de restul țărilor unde am văzut o evoluție constantă sau cel mult o absorbție a creșterii prețului, în anul 2014 românii au avut o creștere în volum de 4.6%. Acesta este un semn pozitiv care ne arată că piața locală nu este încă saturată, iar apetitul românilor pentru noi categorii și pentru inovație este unul cu mare potențial”, a completat Scăunașu.