98% dintre angajați clasifică echilibrul dintre viața profesională și cea personală imediat după salariu în topul celor mai importanți factori de evaluare a unui loc de muncă, arată un studiu efectuat de Randstad.
Românii muncesc mai mult pentru a-și crește veniturile
Peste jumătate dintre angajații români (59%) sunt îngrijorați de impactul incertitudinii economice asupra siguranței locului de muncă, potrivit studiului Randstad Workmonitor, aflat la a douăzecea ediție. O treime (33%) dintre aceștia sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, procent care crește la 43 % în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani.
„Ediția Randstad Workmonitor pe care o lansăm la începutul anului 2023 oferă pieței muncii un tur valoros prin tendințele principale ale pieței și preferințele angajaților. Vedem clar că aceștia nu sunt dispuși să renunțe la niciunul dintre obiceiurile instalate în pandemie, cum ar fi munca flexibilă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Strategia de resurse umane câștigătoare în acest an include crearea unui loc de muncă fericit, incluziv, de care oamenii să simtă că aparțin, unde își găsesc inspirație și un scop în care se regăsesc. Sprijinul acordat pentru cheltuielile aferente costului de viață devine un nou diferențiator în căutarea neobosită de talente a angajatorilor.” – Mihaela Maranca, Director General, Randstad România
O treime (29%) dintre angajați spun că preferă să fie șomeri decât nefericiți la un loc de muncă și peste jumătate (54%) declară că și-ar da demisia dacă angajatorul nu ar lua în considerare o solicitare a lor privind condiții mai bune de lucru. În ciuda crizei costului vieții și a noilor preocupări legate de siguranța locurilor de muncă, aceste procente sunt în mare parte neschimbate față de ediția de anul trecut a Ranstad Workmonitor.
Mai mult de lucru pentru venituri mai mari
Deși angajații nu sunt dispuși să renunțe la flexibilitate, mediul economic provocator, alături de creșterea costului vieții și a inflației la nivel global în întreaga lume, i-a împins să caute noi surse de venit, precum:
- Aproape jumătate dintre angajații români (39% față de 25% la nivel global) au luat decizia de a-și lua sau de a căuta un al doilea loc de muncă pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, procent în creștere în cazul angajaților cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani (44%) și mai mic în rândul Gen Z (31.6%)
- Puțin sub un sfert (23%) intenționează să-și mărească volumul de ore de lucru la actualul loc de muncă, procent mai mare pentru Gen Z (38%) și de 17% în cazul Baby Boomers
- O cincime (19%) se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bun, ca soluție la contextul economic prezent. Mai mult de un sfert din Gen Z au în vedere această perspectivă, dar numai în jur de 10% din Baby Boomers o iau în considerare.
Criza costului vieții are impact și asupra așteptărilor angajaților cu privire la pensionare; peste un sfert (30%) din Baby Boomers amână pensionarea din cauza poziției lor financiare și 62.5% dintre respondenți spun că grijile legate de bani îi împiedică să se pensioneze mai devreme, așa cum și-ar dori. În timp ce, la nivel global, 50.6% cred că vor putea să se pensioneze înainte de vârsta de 65 de ani, 69.3% dintre români cred acest lucru. Printre factorii care îi împiedică pe români să se pensioneze cât mai devreme, aceștia menționează: poziția financiară (62.5%), faptul că simt că au nevoie de muncă în viața lor (30%), faptul că simt că angajatorul are nevoie de ei (10.5%).
Angajații așteaptă sprijin financiar din partea angajatorilor
Pe lângă măsurile pe care le iau la nivel individual, angajații se uită și spre compania unde lucrează pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, fie că este vorba de creșterea salariilor, a bonusurilor în afara evaluărilor salariale, fie de alte modalități. 32.5% dintre angajații români (față de 41% la nivel global) ar dori un bonus lunar din partea angajatorilor și 32.2% (39% la nivel global) ar vrea o creștere a salariului în plus față de cea anuală. Aproape o treime (28%, similar cu procentul mediu global) ar dori subvenții pentru costul energiei, al călătoriilor sau al altor cheltuieli zilnice.
Flexibilitatea și existența unui scop, moșteniri care persistă ale pandemiei
Randstad Workmonitor 2023 arată că pandemia a lăsat o moștenire durabilă cu privire la așteptările angajaților privind flexibilitatea. În ciuda contextului economic, 70.8% dintre aceștia (față de 61% media globală) au declarat că nu ar accepta un loc de muncă dacă ar considera că acesta le-ar afecta echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Pentru 98% dintre aceștia, echilibrul dintre viața profesională și cea personală este, imediat după salariu, cel mai important factor de evaluare a unui loc de muncă. Pentru marea majoritate (89% față de media globală, de 83%), programul de lucru flexibil este un alt criteriu important, preferat față de politica privind concediul pentru creșterea copilului (73.5%) și aproape la fel de important ca formarea și dezvoltarea (89.3%). Peste trei sferturi (79.4% – România, 71% – media globală) au declarat că flexibilitatea în ceea ce privește locația de lucru este esențială.
Pe lângă așteptările pragmatice, angajații își doresc în continuare ca valorile și misiunea angajatorilor să se alinieze cu ale lor. Peste jumătate declară că ar renunța la un job dacă ar simți că locul lor nu este acolo, lucru valabil mai ales pentru Gen Z (61%). Două cincimi dintre ei nu ar accepta un loc de muncă dacă acesta nu s-ar alinia cu prioritățile lor sociale și de mediu. Interesant este că doar 37% ar alege să nu muncească deloc dacă nu ar avea nevoie de bani. Un indicator al creșterii susținerii echității, diversității și incluziunii la locul de muncă este faptul că 9% au ales trainingurile de combatere a discriminărilor inconștiente la locul de muncă printre primele 3 teme preferate pentru cursuri.
Angajații români și părăsirea locului de muncă
Atitudinea angajaților față de subiectul părăsirii locului de muncă este suprinsă de studiu printr-o serie de statistici interesante:
