România se află pe unul din ultimele locuri ale clasamentului UE în ceea ce priveşte percepţia asupra independenţei judecătorilor şi instanţelor, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii vineri, cu prilejul publicării Tabloului de bord al justiţiei pe 2020, o situaţie mai îngrijorătoare din acest punct de vedere având doar Bulgaria, Polonia, Italia, Slovacia şi Croaţia.
Care sunt motivele invocate de români pentru această percepţie?
O proporţie de 45% dintre români au o părere destul de proastă şi foarte proastă despre independenţa judecătorilor şi a tribunalelor, proporţie care creşte la 68% în rândul croaţilor, a căror ţară se află pe ultimul loc în acest sondaj. La nivelul UE-28, adică inclusiv Marea Britanie, acest procent este de 33%. La polul opus, doar 37% dintre români au o părere bună şi destul de bună despre independenţa judecătorilor şi tribunalelor, în scădere cu 3% faţă de 2019, în timp ce la nivelul UE această proporţie este de 56%, la fel ca anul trecut.
În ceea ce priveşte motivele pentru această lipsă de independenţă, români au spus în proporţie de 49% că amestecul sau presiunile din partea guvernului sau politicienilor contează foarte mult, în timp ce 27% au spus că acestea contează într-o oarecare măsură.
Amestecul sau presiunile din partea intereselor economice şi ale altor interese specifice contează foarte mult în această percepţie negativă, potrivit unui procent de 44% dintre respondenţii din România, în timp ce faptul că statutul judecătorilor nu le garantează independenţa este la fel de important pentru 21% dintre respondenţi.
În total, două cincimi dintre statele UE au înregistrat scăderi ale gradului de încredere în independenţa sistemului judiciar. Danemarca este primul loc al acestui top, în condiţiile în care 86% din populaţie sa are o percepţie bună şi foarte bună asupra independenţei justiţiei.
În cazurile civile, comerciale şi administrative, eficienţa s-a îmbunătăţit în 11 state membre UE, printre care şi România
Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie, a spus că raportul identifică neajunsuri şi bune practici în ţările UE. „În câteva state membre, unde au fost adoptate recent schimbări legislative care au afectat independenţa judiciară sau s-au intensificat atacurile asupra judecătorilor şi procurorilor, percepţia asupra independenţei a scăzut”, a spus Reynders.
Potrivit Tabloului de bord al justiţiei în cazurile civile, comerciale şi administrative, eficienţa s-a îmbunătăţit în 11 state membre UE, printre care şi România, din 2012 şi a scăzut în alte opt, printre care Ungaria şi Polonia. În perioada 2012-2018, în România perioada estimată pentru a judeca litigii civile şi comerciale a scăzut de la peste 175 de zile, la sub 175 de zile, în timp ce în Italia şi Grecia aceasta este de peste 575 de zile.
În ceea ce priveşte judecarea cazurilor de spălare de bani, în România s-a înregistrat o creştere a duratei proceselor din 2014 până în 2018, ţara noastră aflându-se în prima treime a statelor UE cu cele mai lungi procese la acest capitol. În ceea ce priveşte cheltuielile cu sistemul judiciar, în România se înregistrează una dintre cele mai mari disproporţii din EU între cheltuielile salariale, cele cu bunuri fixe şi costurile operaţionale. În timp ce cheltuielile cu salariile reprezintă peste 90%, costurile operaţionale reprezintă doar câteva procente în România, Bulgaria şi Portugalia, şi chiar mai puţin în Grecia, scrie Agerpres.
Un capitol la care România stă mai bine, potrivit „tabloului de bord” al justiţiei pe 2020, este accesul la mijloace electronice pentru a transmite citaţiile şi a monitoriza stadiile procedurilor legale, care în ţara noastră sunt disponibile în toate tribunalele.
Totuşi, remarcă studiul Comisiei Europene, mari deficienţe se înregistrează la nivelul întregii Uniuni în special când vine vorba de posibilitatea de a urmări procesele online, capitol la care nicio ţară nu a reuşit implementarea deplină în toate tribunalele şi în toate domeniile legii.
