In 1991, piata asigurarilor era simplu de evaluat: din cele patru companii existente, doua fusesera infiintate prin divizarea unei companii de stat si doua erau constituite cu capital integral privat. Populatia cheltuia pentru asigurari mai putin de doi dolari pe an. Doi ani mai tarziu, existau deja 17 companii de asigurari, care reuseau performanta de a cumula incasari de 60 milioane dolari, adica putin mai mult decat realizeaza astazi o singura companie. Numai o treime din ele au supravietuit,
In 1991, piata asigurarilor era simplu de evaluat: din cele patru companii existente, doua fusesera infiintate prin divizarea unei companii de stat si doua erau constituite cu capital integral privat. Populatia cheltuia pentru asigurari mai putin de doi dolari pe an. Doi ani mai tarziu, existau deja 17 companii de asigurari, care reuseau performanta de a cumula incasari de 60 milioane dolari, adica putin mai mult decat realizeaza astazi o singura companie. Numai o treime din ele au supravietuit, o parte nu au lucrat niciodata, altele nu si-au putut majora capitalul, si cateva au fost inghitite de companii mult mai mari.
Dupa reglementarea pietei prin ridicarea capitalului social minim obligatoriu, numarul de asiguratori s-a redus la sfarsitul anului trecut, ajungand aproape de cel existent in 1995-1996, adica 47 de companii, de la peste 70. Pierderea nu a fost semnificativa, pentru ca cei care nu s-au putut adapta noilor conditii nu detineau decat 0,13% din toata piata. Oricum, tendinta de concentrare se pastreaza, atata timp cat primii zece asiguratori au acaparat 80% din totalul incasarilor din prime, situatie care nu s-a schimbat prea mult in ultimii ani. Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, este de parere ca „piata se va consolida incepand din acest an, ceea ce inseamna inclusiv disparitia unor societati care nu vor putea respecta cerintele prudentiale impuse, mult mai dure decat pana acum”.
Dezvoltarea puternica a pietei de asigurari nu a coincis neaparat cu un apetit mai mare al persoanelor fizice pentru protectie, ci cu cresterea investitiilor straine si cu intrarea unor noi asiguratori pe piata, care au fortat cumva crearea unei culturi a asigurarilor. Nu in ultimul rand, piata a crescut pe seama unor produse noi, cum sunt asigurarile de viata cu investitii in fonduri (unit linked). Ca dovada, intrarea Nederlanden Asigurari de Viata in Romania a coincis cu un salt spectaculos al primelor incasate. Florentina Almajanu, secretar general al Uniunii Asiguratorilor, apreciaza ca „cresterea de 40 milioane dolari inregistrata de piata asigurarilor anul trecut se datoreaza in principal produselor de tip unit linked”.
Ca medie, mai putin de cinci romani dintr-o suta au o polita de asigurare de viata, dupa zece ani de evolutie a pietei. Theodor Alexandrescu, director la AIG Life, crede ca cifra ar fi mult mai mica daca posibilitatile de investire a banilor ar fi mai diverse: „Asigurarile de viata sunt instrumente de protectie si economisire. Cei mai multi dintre romani sunt interesati de investitii pe termen scurt si folosesc politele de asigurare pentru a satisface acest interes”. Iar sectorul asigurarilor de viata este cel care a crescut cel mai rapid. In principiu, marii investitori straini lucreaza cu companii de asigurare mari sau cu cele pe care le folosesc si in tara de origine. In al doilea rand, este foarte dificil de acaparat cote de piata daca esti nou in domeniu: lansarea unei noi companii de asigurari costa intre cinci si zece milioane dolari si doar pentru promovare ar trebui alocat cam un milion de dolari anual.
Recesiunea a lovit in plin
Privita global, piata de asigurari a primit in plin toate loviturile aplicate economiei romanesti pana acum. In 1997, cand economia a cazut cu peste 6% fata de a anul anterior, cand veniturile populatiei au scazut, iar resursele disponibile pentru investitii s-au apropiat de zero, asigurarile de viata au inregistrat o scadere de peste 30%, in timp ce, pe total, sectorul asigurarilor a stagnat.
Pana in acest moment, s-ar putea spune ca asigurarile s-au dezvoltat oarecum impotriva mediului economic romanesc. Intr-o piata in care aproape ca nu exista resurse pentru investitii, in care populatia castiga mai putin decat necesarul pentru a trai decent, intr-o economie in care companiile sunt datoare vandute, decapitalizate si dezinteresate de ceea ce inseamna de protectie, asigurarile au reprezentat unul dintre cele mai dinamice domenii. Intrebarea este cat va mai continua aceasta crestere, atata timp cat nimic din politica statului roman nu incurajeaza asigurarile.
Specialistii din piata sunt de parere ca, in ceea ce priveste asigurarile de viata, potentialul este cu mult peste cele aproximativ 700.000 de persoane asigurate acum. „Estimarile noastre arata ca exista aproximativ trei milioane de asigurati potentiali”, afirma Theodor Alexandrescu. Pentru a-i sensibiliza, eforturile companiilor de asigurari nu sunt suficiente. Investitiile mai mari in retelele de distributie ar trebui dublate de facilitati reale, care sa incurajeze astfel de investitii. In Ungaria, Polonia sau Cehia, cheltuielile pentru asigurari pe cap de locuitor sunt de zece ori mai mari decat cele din Romania. Una dintre explicatii consta in faptul ca primele platite de cetatenii acestor tari sunt integral deductibile la calculul impozitelor pe venit, ceea ce nu se intampla in Romania, unde fiscul nu ia in seama respectivele cheltuieli.
Statul concureaza firmele specializate
Mai mult, s-ar putea crede ca statul roman este chiar in competitie cu sectorul asigurarilor. Nici nu s-a dezvoltat bine cel din urma, ca
s-a nascut un proiect care prevede ca asigurarile de accidente vor fi obligatorii, dar ca fondul creat prin contributia tuturor angajatorilor va fi administrat de stat, ceea ce este o aberatie desavarsita si nu poate fi justificata decat de lacomia institutiilor statului.
Pe de alta parte, companiile romanesti care au fost suficient de prevazatoare pentru a-si asigura personalul si activele sau pentru a se feri de riscuri printr-o polita sunt primele taxate de Ministerul Finantelor: doar asigurarile pentru mijloacele fixe sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, conform legislatiei fiscale romanesti. Totusi, Florentina Almajan estimeaza o crestere de 12,5% a pietei de asigurari pentru anul 2002, mai ales pe seama asigurarilor de viata.
In concluzie, daca pana acum piata asigurarilor s-a dezvoltat prin resurse proprii, de acum inainte o evolutie spectaculoasa este greu de conceput, atata timp cat nu se grabeste privatizarea sau cat nu exista facilitati care sa incurajeze asigurarile, cat veniturile populatiei nu cresc si economia nu se dezvolta.