Un sondaj Eurobarometru de anul trecut arăta că 46% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din Uniunea Europeană iau în considerare înființarea propriei afaceri. În România, procentul este cu 5% mai mic – doar 41% ar alege să fie antreprenori. 55% ar prefera să lucreze ca angajați. Un semnal care arată că sunt mai puțini români dornici să fie antreprenori.

Motivele sunt variate și merg de la teama de eșec – aspect critic pentru potențialii întreprinzători locali, care se tem de verdictul societății –, la lipsa capitalului, riscurile financiare și competențele limitate în domeniul antreprenoriatului. Sunt cauze comune, care reduc apetitul potențialilor antreprenori din întreaga lume, nu doar din România, scrie Infofinanciar.

Dincolo însă de aceste considerente, este interesant de urmărit cum a evoluat percepția conaționalilor asupra antreprenoriatului de-a lungul ultimului deceniu. Rezultatele studiilor variază în marje mari. Primele debordează de optimism. Cele ulterioare au o perspectivă mai temperată, iar ultimele, tente pesimiste chiar. Iată o selecție a celor mai relevante exemple, care pot schița o evoluție a interesului pentru antreprenoriat la nivel local.

Optimiștii Europei

În urmă cu 10 ani, Romania era prima țară din Uniunea Europeana din punct de vedere al intențiilor antreprenoriale. 27% dintre conaționali declarau încrezători că sunt deciși să porneasca la drum pe cont propriu. Pare puțin acum, dar procentajul ne situa pe primul loc în Uniune, fiind dublu față de media înregistrată în UE. Cu alte cuvinte, restul euro-cetățenilor erau mai sceptici în această privință.

Dacă ne uităm și la celelalte rezultate furnizate de studiul realizat de Global Entrepreneurship Monitor și Comisia Europeana, putem spune că 2013 a fost un an al optimismului antreprenorial în țara noastră. Drept dovadă, 71% dintre români considerau la acel moment că deschiderea propriei afaceri reprezintă o alternativă de carieră excelentă. Din nou, media europeană era ceva mai temperată – doar 58% erau de acord cu această idee.

Cel mai mare avans din Uniune

Cinci ani mai târziu, reușeam din nou să facem o „figură frumoasă” în clasamentele europene ale antreprenoriatului. Conform Raportul anual asupra IMM-urilor europene, ediția 2018, România se situa pe locul șase în privința activității antreprenoriale în UE. Dar reușeam să ne facem remarcați la capitolul indicatori de înaltă performanță și progres în antreprenoriat. Unde, în intervalul 2008-2018, țara noastră înregistrase cel mai mare avans din Uniune.

Pe undeva este un rezultat de înțeles ținând cont de nivelul jos de la care am pornit. Dar și de percepția foarte optimistă evidențiată anterior și care, aparent, nu se atenuase. De exemplu, un studiu iVOX arăta că 70% dintre români considerau antreprenoriatul drept motorul cresterii economice din âara noastra.

Potrivit aceleiași surse, mai bine de jumătate (50,6%) din angajați și-ar fi dorit să devină antreprenori. Iar mai mult de o treime (34%) chiar erau deciși să o și facă.

 

Perspectiva temperată

Studiile citate, încurajatoare de altfel, au un minus – cel al discontinuității datelor. Pentru a corecta acest neajuns, am apelat la Amway Global Entrepreneurship Report (AGER). Este una dintre cele mai ample și longevive cercetări globale privind percepția antreprenoriatului.

Prima ediție a studiului AGER datează tot de acum 10 ani. Iar rezultatele atribuite României nu diferă în mare de cele amintite mai sus. Astfel, în 2013, 70% dintre conaționali aveau o percepție pozitivă asupra antreprenoriatului. Și aproape două treimi (62%) își doreau să devină proprii angajați.

Trei ani mai târziu, în 2016, studiul AGER arăta că 52% din români sunt interesați de antreprenoriat. În scădere cu aproape 20%. Nu se mai poate fi spus că eram excesiv de optimiști, ci că încercam să fim în rând cu lumea. Dar aceasta era cu câteva procente bune mai în față. Media la nivelul Europei era de 74%, iar la nivel global de 77%. De fapt, doar turcii erau mai puțini încrezători în antreprenoriat decât noi. (Doar 42% se declarau interesați de lansarea unei astfel de ințiative).

În 2018, scorul AESI (Amway Entrepreneurial Spirit Index) înregistrat de România a consemnat o nouă scădere mai drastică, la 29%. Și interesul pentru lansarea unei inițiative antreprenoriale se redusese semnificativ la 23%.

Ce spun experții europeni

În urmă cu cinci ani, Comisia Europeană a elaborat, cu ajutorul unui grup de experți independenți, un studiu dedicat pentru țara noastră: „Startup-uri, scaleup-uri și antreprenoriatul în România”. Diagnosticul pus cu această ocazie este mai explicit decât rezultatele studiilor citate.

Astfel, conform studiului CE, în 2018 ecosistemul antreprenorial din România era încă în curs de dezvoltare. Eram cotați, ca țară, ca având „mult potențial”. Dar dinamica schimbărilor necesare în vederea promovării unei economii mai inovatoare și a societății digitale este destul de redusă.

Evaluarea experților cu privire la situația ecosistemului antreprenorial local indica faptul că barierele cele mai mari în calea dezvoltării sale sunt:

– lipsa de încredere.

– predictibilitatea limitată.

– accesul redus la finanțare.

– capacitatea limitată a instituțiilor de învățământ superior de a juca un rol activ în ecosistemul antreprenorial.

În plus, comunicarea inadecvată între părțile interesate ale ecosistemului și slaba coordonare a factorilor guvernamentali de decizie încetineau procesul de evoluție a ecosistemului.

Studiul evidenția însă și lucruri bune. Cum ar fi faptul că există „insule de excelență”. Și că accesul la o rezervă de tinere talente reprezintă unul din cele mai mari atuuri ale României.

Cu toate acestea, oportunitățile de finanțare limitate și cultura antreprenorială redusă la nivelul universităților necesitau măsuri radicale de politică guvernamentală pentru a atenua fenomenul de „migrație a creierelor”. Care afecta, inevitabil, și potențialul antreprenoriatului local.

O raportare globală

Evaluarea Global Entrepreneurship Monitor pe anul 2022/2023 nu indică schimbări radicale în privință provocărilor antreprenoriale din țara noastră.

Concluziile studiului arată că România și-a îmbunătățit cadrul antreprenorial, dar continuă să existe o serie de obstacole importante. Principalele probleme identificate sunt:

– accesul la resursele finanțare și nivelul acestora.

– politicile și programele naționale de susținere a mediului antreprenorial, incluzând aici și educația.

Verdictul GME este că antreprenoriatul în România se află în prezent la o răscruce de drumuri. Și că guvernul ar trebui să decidă cum prioritizează dezvoltarea inițiativelor de acest tip. Avertismentul adresat autorităților este explicit: este ușor, dar greșit să consideri cheltuielile pentru programele de educație și susținere pentru antreprenori un cost curent. Ele reprezintă o investiție în viitor.