Pe pagina sa de Facebook, judecătoarea Adriana Stoicescu a distribuit un mesaj clar și argumentat al profesorului universitar Cristian Clipa, în care sunt explicate atribuțiile Președintelui României. Aceasta continuă astfel demersul său de a educa publicul despre realitățile instituționale ale statului.
În acest context, Stoicescu ne reamintește parcă, aproape ca o continuare a propriilor sale reflecții anterioare, despre importanța discernământului național, într-o perioadă marcată de realități tot mai provocatoare.
Adriana Stoicescu, clarifică printr-un mesaj, atribuțiile Președintelui, conform lui Cristian Clipa
În mesajul său, Prof. Dr. Cristian Clipa subliniază câteva aspecte fundamentale legate de funcția prezidențială, demonstrând că Președintele României nu deține o putere absolută. Printre punctele esențiale menționate, se află următoarele:
-
Imposibilitatea de a scoate România din UE și NATO:„Președintele României nu are cum să scoată România din U.E. și nici din N.A.T.O.; pentru asta ar fi nevoie de votul a 2/3 din numărul total de deputați și de senatori”, explică profesorul, subliniind constrângerile legale ce guvernează politica externă a României.
-
Guvernul și nu Președintele este cel care guvernează: „Președintele României nu guvernează; o face Guvernul, prin primul său ministru”, subliniază Cristian Clipa, explicând că Președintele nu adoptă hotărâri executive, acestea fiind responsabilitatea Guvernului.
-
Semnătura primului ministru pe decrete: „Covârșitoarea majoritate a decretelor Președintelui României, pentru a intra în vigoare, trebuie semnate de primul ministru”, adaugă Clipa, subliniind faptul că rolul Președintelui este mai mult simbolic, iar deciziile cheie sunt luate de Guvern.
-
Instalarea guvernului depinde de Parlament: „Guvernul se instalează de majoritatea parlamentară, nu de Președintele României”, precizează profesorul, clarificând rolul Parlamentului în formarea guvernului.
-
Suspendarea Președintelui în caz de derapaj instituțional: „În caz de derapaj instituțional/constituțional, Președintele României poate fi suspendat de Parlament, cu votul a jumătate plus unul din numărul total de deputați și senatori”, subliniază Cristian Clipa, explicând cum funcționează mecanismele de control asupra Președintelui.Limitele Președintelui în privința armatei și Parlamentului
Profesorul Clipa continuă prin a detalia alte limite ale Președintelui
-
Implicarea armatei: „Președintele României nu poate implica armata română în nicio acțiune fără acordul Parlamentului, care, în caz de război, nu poate fi dizolvat”, afirmă acesta, subliniind controlul parlamentar asupra deciziilor ce țin de securitatea națională.
-
Dizolvarea Parlamentului: „Președintele României nu poate dizolva Parlamentul decât în condiții extrem de restrictive”, arată Clipa. După 1989, Parlamentul României nu a fost dizolvat, ceea ce reflectă natura rară a acestei proceduri.
-
Acuzarea Președintelui de înaltă trădare: „Președintele României poate fi pus sub acuzare de către Parlament pentru fapte de înaltă trădare”, menționează profesorul, explicând mecanismele legale ce permit suspendarea și destituirea Președintelui.
Atribuțiile Președintelui în domeniul justiției și relațiilor externe
Cristian Clipa continuă să explice atribuțiile Președintelui în domeniul justiției și al politicii externe:
-
Numirea judecătorilor și procurorilor: „Numirea judecătorilor și a procurorilor se face de Președintele României, însă numai la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”, spune Clipa, explicând rolul instituțional al Consiliului în acest proces.
-
Diplomația și tratatele internaționale: „Numirea diplomaților români se face de Președintele României, la propunerea Guvernului”, adaugă acesta. De asemenea, „tratatele internaționale semnate de Președintele României nu pot intra în vigoare decât numai după ratificarea lor de către Parlament”.
O reflecție asupra situației actuale din România
În contextul discuțiilor despre atribuțiile instituționale, reamintim o reflecție mai veche a Adrianei Stoicescu, care pare să capete o semnificație și mai mare astăzi.
Ea spunea, cu ceva timp în urmă:
„Analfabetul funcțional va deveni istorie și vom lăcrima discret după el. Prostul absolut, cu privire goală, dar fericit, îi ia locul, încet, dar sigur.
În timp ce alții ascultă Bach și Strauss, noi stăm cu ochii lipiți de un tv uriaș, privind cohortele de dame de prost gust unduindu-se desculțe pe ritmuri de manele.
Adorăm lanțul de aur gros de la gâtul unui rapsod cu banii lipiți de frunte și ne mândrim cu vocația noastră europeană, de executanți lași și fără coloană vertebrală, fără prea multe întrebări existențiale dar pricepuți la toate.
Digitalizați, fraților, tot ce mișcă pentru ca funcția rinichilor să fie ajustată dintr-un buton, ca să nu mai fim nevoiți să ne deplasăm la privata turcească din fundul curții.
Nu, nu avem nevoie de cultură și nici de educație.
Ne suntem suficienți.
Și ne merităm soarta”, a scris judecătoarea.
Această reflecție pare a fi avut un caracter vizionar…
Ca final, Adriana Stoicescu a scris:
„Știu, nu avem nevoie de lecții de la oamenii citiți și înțelepți, pentru că noi am inventat ‘geaca cu ținte’ și am pus coada la prună… Toate acestea, desigur, în Grădina Maicii Domnului, unde totul se iartă și unde superficialitatea devine virtute.”
Această formulare păstrează tonul sarcastic al Adrianei Stoicescu, adăugând o nuanță mai accentuată asupra stării de superficialitate și autoironie la care face apel.
