România este țara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare rată de proprietari de locuințe, dar de o calitate a locuirii mult sub standardele europene. Conform unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP), ponderea locuințelor aflate în proprietate în cazul României este de 96,6%, a precizat directorul IPP Elena Tudose, în cadrul conferinței organizată, săptămâna trecută, de revista Capital, la Universitatea Tehnică de Construcții București. Dacă deținem primul loc în Europa în ceea ce privește rata de proprietari, studiul realizat de IPP arată că România se află și pe ultimul loc atunci când vorbim despre suprafața locuinței. Dacă media europeană este de 102 mp, în România suprafața medie a unei locuințe nu ajunge nici măcar la jumătate din media UE, mai exact 46,9 mp. Acest indicator arată faptul că cele mai multe locuințe din România sunt apartamentele vechi cu 2 camere. „Suprafața aceasta nu este foarte generoasă“, a precizat și Bogdan Ivan, secretar general al Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari din România – Urbanis. El a menționat că și în cazul locuințelor noi, suprafața medie a unui apartament se situează la acest nivel.

„Acest lucru se întâmplă pentru că dezvoltatorii trebuie să se adapteze cerințelor“, a explicat Bogdan Ivan. De aici reiese faptul că dezvoltatorii și-au adaptat proiectele la Prima casă, program care se adresează tinerilor, care nu au posibilitatea achiziționării sau accesării unui credit mai mare.

9 din 10 din locuințe sunt vechi și necesită consolidări

La finele anului trecut, în România existau aproximativ 8,5 milioane de gospodării, din care 57% se regăseau în mediul urban. „Ponderea locuințelor noi este foarte mică. Aproximativ 90% din clădirile rezidențiale sunt vechi și au nevoie urgentă de reabilitare și consolidare“, a precizat Elena Tudose. Ea a menționat că în perioada 1990-2004, s-au construit anual un număr de doar 10 locuințe noi în localitățile urbane din România.

Conform studiului, 37% din gospodării nu au baie iar 39% nu au toaletă, ceea ce ne plasează, din nou, pe ultimele locuri în Europa dacă ne referim la calitatea vieții. „Principalele programe guvernamentale destinate stimulării îmbunătățirii condițiilor de locuire nu au avut efectele scontate în principal din cauza proastei administrări a statului și a unor erori de implementare“, se arată în studiul IPP, potrivit căruia, singura măsura apreciată de repondenții studiului ca fiind una de success este programul Prima Casă. „Acest program a avut și efecte negative pe piața proiectelor imobiliare noi, întrucât antreprenorii au fost nevoiți să facă concesii pentru a păstra oferta în plafonul de 60.000 de euro stabilit prin program“, a explicat Elena Tudose. Ea a adăugat că aproximativ 75% din locuințele achiziționate prin programul Prima Casă sunt locuințe vechi, astfel că programul nu a avut rezultatele estimate la demararea lui, adică o susținere a construcției de locuințe noi.

Astfel că, preocuparea principală în materia politicilor de locuire ar trebui să fie reprezentată de promovarea unor măsuri care să stimuleze dezvoltarea unor alternative rezonabile din punct de vedere al accesului la o locuință în principal pentru tineri – considerată a fi cea mai vulnerabilă categorie din perspective situației locative, se mai arată în concluziile studiului realizat de IPP.