Printre principalele îngrijorări ale respondenților din România se numără creşterea preţurilor/inflaţia (considerată cea mai importantă problemă la nivel personal), dar și sistemul de sănătate, șomajul și pensiile.
În ceea ce priveşte aşteptările privind evoluţia viitoare a situaţiei economice din ţară, românii sunt în continuare pesimişti, doar 14% anticipând o îmbunătăţire a acesteia în următoarele 12 luni.
Pe de altă parte, doar jumătate dintre cetățenii români chestionați declară că sunt mulţumiţi de viaţa lor. Nivelul de satisfacţie este aproximativ similar cu cel din toamna anului 2009 (47%), însă reprezintă o creştere semnificativă comparativ cu primavara lui 2010, când acest indicator înregistrase o scădere de peste 10 procente (până la 36%), cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Contextul acestei scăderi era cauzat de anunţarea măsurilor guvernamentale anti-criză, printre care şi reducerea salariilor bugetarilor.
Comparativ, media la nivelul întregii Uniuni Europene este de 78%, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în ţările nordice.
Nivelul de satisfacţie cu viaţa proprie variază în functie de gradul de urbanizare, ponderea românilor mulţumiţi cu propria situaţie din mediul rural (39%) fiind considerabil mai mică decît cea a românilor mulţumiţi din marile oraşe (54%). Diferenţe se regăsesc şi în funcţie de regiune, regiunile Nord-Est si Sud-Vest înregistrând nivele mai reduse de satisfacţie, iar regiunile Nord-Vest şi Centru nivele mai ridicate. Nivelul de satisfacţie variază de asemenea şi în funcţie de vârstă, doua treimi dintre tineri declarîndu-se mulţumiţi cu propria viaţă, în timp ce în rândul populaţiei vârstnice ponderea mulţumiţilor se reduce la o treime.
Cum este percepută situația economiei europene?
De asemenea, 41% dintre români apreciază situaţia economiei europene ca bună, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest procent este de doar 26%. Percepţia negativă e mai importantă în ţări precum Portugalia, Grecia sau Spania, unde 88%, 86%, şi respectiv 82% dintre cetăţeni apreciază situaţia economiei europene ca mai degrabă proastă sau foarte proastă. În celelalte state se constată o îmbunătăţire a percepţiei asupra situaţiei economiei europene, Germania fiind şi de această dată ţara cu cea mai amplă schimbare de percepţie (cu o creştere de 13% a numărului celor care apreciază situaţia economiei europene ca bună).
În ceea ce priveşte aprecierea situaţiei economiei mondiale, românii sunt mai puţin optimiști, procentul celor care o evaluează ca bună fiind de doar 32%. Şi în acest caz însă, evaluarea este peste media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (22%).
