Conform unui ordin emis saptamana trecuta de ministrul Andrei Marga, scolile si liceele au posibilitatea de a introduce in oferta de educatie din semestrul al doilea al acestui an cursuri pentru adulti. Acestea se adreseaza cu precadere persoanelor care, din diferite motive, nu au putut absolvi invatamantul obligatoriu de stat, dar si celor care vizeaza o schimbare in cariera. Toti cei care au depasit varsta legala de scolarizare in invatamantul gratuit pot participa la aceste cursuri. Astfel toti cei care nu au urmat vreodata o scoala, somerii, handicapatii, cei defavorizati din punctul de vedere al situatiei financiare au acum sansa de a-si schimba viata.
Initiativa Directiei de Formare Continua si Integrare Profesionala din MEN completeaza de fapt prevederile legale referitoare la autonomia financiara si finantarea extrabugetara a unitatilor din invatamantul prescolar. „Unitatile de invatamant trebuie sa gaseasca alte surse de finantare decat cele cu care s-au obisnuit. Ele trebuie sa devina furnizori de servicii pentru comunitate”, afirma Niculae Cristea, directorul directiei mai sus amintite.
Finantarea acestui program va proveni din bugetul MEN. Dar cum nici macar bugetul Romaniei nu este gata, cat va reveni MEN si, respectiv, acestui program nu se stie. „Am cerut pentru trei programe – educatie de baza si crearea de competente profesionale pentru persoane care n-au terminat invatamantul obligatoriu – autorizarea si evaluarea formatorilor, si pentru educatie civica, aproximativ 9,5 miliarde lei. Nu stim cat vom primi. Teoretic, daca deja s-a dat ordinul referitor la acest program, i se vor aloca si bani de la buget”, declara dl Cristea. „Banii vor fi dati in functie de programele propuse. Nu voi imparti eu banii, ci Directia Generala Resurse Financiare”, continua Domnia sa. Directie al carui sef, Marian Caraus, refuza sa dea detalii despre acest lucru.
Programa de cursuri oferita depinde de tipul de unitate scolara. Daca e vorba de un liceu profesional sau tehnic cu o baza materiala care sa-i permita sustinerea unor cursuri specializate, pot fi oferite cursuri de instalatii, constructii, tinichigii auto etc. Daca insa este vorba de un liceu teoretic, cum este Liceul Spiru Haret din Capitala, care pleaca de la alta dotare – dispune de doua cabinete ultramoderne de informatica – se pot organiza cursuri de initiere in informatica, de contabilitate computerizata, limbi straine. La Brasov, un studiu al Inspectoratului Judetean si al Universitatii Transilvania a ajuns la concluzia ca sunt materii cu excedent de profesori si invers. Asa ca, in cadrul Universitatii Transilvania, se tin cursuri postuniversitare de un an si jumatate, pentru cei care doresc sa-si schimbe profesia. Un profesor de istorie, obiect de studiu la care nu se inghesuie prea multi, poate urma cursuri de informatica.
Cursurile pentru someri, organizate prin Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala sunt gratuite. Celelalte, pentru persoanele care vor sa se perfectioneze sau sa se specializeze, se platesc. „Este a cincea oara cand lansam un proiect de ordonanta de urgenta pentru infiintarea unei comisii nationale formate din MEN, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, Administratia Publica si Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala, care sa poata evalua si autoriza furnizorii de pregatire”, marturiseste dl Cristea.
Cuantumul taxei ramane la latitudinea directorului institutiei respective. Ea va fi oricum stabilita in functie de numarul de cursanti si de nivelul de pregatire realizat in cadrul cursului. Taxa cursului trebuie sa acopere, in primul rand, plata profesorilor, apoi chiria si cheltuielile de intretinere, dotare si consumabile.
Daca proiectul MEN este destinat celor care nu au reusit sa se educe in sistemul clasic, proiectul desfasurat sub egida Ministerului Culturii priveste educatia adultilor din punctul de vedere al acelor activitati care apar in afara sistemului educational traditional.
Danezii dau bani pentru educatia romanilor
Proiectul se intinde pe o durata de patru ani, are drept scop infiintarea Institutului National pentru Dezvoltarea Educationala a Adultilor si este un parteneriat romano-danez. Proiectul a luat nastere la initiativa partenerilor danezi (Educational Foundation for Nordborg, The Danish Institute of Agricultural Information and Education, The Hjorring Business si The Danish Research and Development Centre for Adult Education). Acestia au furnizat si 60% din fondurile necesare, adica 1,3 milioane euro, Ministerul Culturii contribuind si el cu 40%, adica 1,4 miliarde lei. Activitatile de formare au ca beneficiari viitorii instructori si pe liderii culturali din comunitatile locale, adica personalul care provine din caminele culturale (aproximativ 2.900 in toata tara), scolile populare de arta (43), centrele de perfectionare care tin de Ministerul Culturii (40) si universitatile populare (430).
„110 formatori vor instrui un esantion de 3.000 de lideri culturali, care fac parte din cele 5.000 – 6.000 de institutii de cultura de la nivelul comunitatilor locale. In partea a doua a proiectului, aproape 100.000 de persoane vor beneficia de cursuri predate de cei 3.000 de formatori care au legatura directa cu comunitatile locale. Rolul formatorilor este de a stabili o mai buna comunicare cu oamenii din comunitate”, spune Mihail-Cristian Lotreanu, directorul proiectului. De exemplu, la unele cursuri, sunt formate grupuri de sase-sapte cursanti, care sunt apoi pusi in situatia de a actiona ca o comunitate si care urmeaza sa se adreseze, prin intermediul unui mediator, conducerii primariei sau altor factori de decizie locala. Ei sunt pusi sa faca o lista cu prioritati, sa stabileasca scopul discutiei si obiectivele pe care trebuie sa le urmareasca. Ideea este ca mediatorul trebuie sa se adreseze primariei ca reprezentant al comunitatii. Rolul concret al celor care urmeaza aceste cursuri este de a-si ajuta comunitatea intr-o situatie de criza.