Aproape jumătate dintre români (47%) ar apela la familie sau prieteni dacă ar avea nevoie de o sumă de bani, în timp ce puţin peste un sfert (29%) se gândesc să facă un împrumut bancar, reiese dintr-un studiu de piaţă, publicat marţi.

Românii nu au încredere în comercianţii online

Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, 60% dintre respondenţi declară că au încredere în aplicaţiile de banking mobil pentru că „le ţin în siguranţă banii”. În topul preferinţelor urmează Internet bankingul sau site-urile băncilor, cu 59% din totalul sufragiilor.

În acelaşi context, 56% dintre cei chestionaţi susţin că au încredere în bănci că le vor ţine banii în siguranţă. Generaţia Z şi persoanele de peste 55 de ani au încredere semnificativ mai mare în bănci, cu scoruri de 65%, respectiv de 63%.

De asemenea, în Google Pay au încredere 46% dintre români, iar în Apple Wallet o pondere de 41%. Pe acest segment, Generaţia Z (tinerii între 18 şi 24 ani) este singura care are mai multă încredere în Apple Wallet (52%) decât în Google Pay (34%).

Potrivit sursei citate, comercianţii online sunt instituţiile în care românii au cea mai mică încredere în ceea ce priveşte siguranţa banilor lor. În acest sens, 31% au încredere în comercianţii online internaţionali, iar 38% în comercianţii online locali, în timp ce platformele intermediare care procesează plăţi online între comerciant şi cumpărător se bucură de un scor mai ridicat, de 45%.

Dacă ar avea nevoie de o anumită sumă de bani, 47% dintre respondenţi declară că ar împrumuta de la familie sau prieteni, într-o măsură semnificativ mai mare Generaţia Z (64%) şi cei din mediul rural (53%).

Totodată, apelarea la împrumuturile bancare e preferată de 29% dintre români, în timp ce 11% ar utiliza un card de cumpărături dacă ar avea nevoie de o sumă de bani, iar 3% au menţionat că s-ar împrumuta de la instituţii financiare non-bancare (IFN).

Economiile se vor micșora

În ceea ce priveşte economiile, aproape un sfert dintre români (21%) declară că nu reuşesc să pună bani deoparte, în scădere faţă de luna aprilie 2022, când 29% dintre români afirmau acest aspect.

Tot pe acest subiect, 32% din totalul celor intervievaţi susţin că vor economisi mai puţin decât în prezent, iar 28% declară că vor economisi la fel ca până acum. Pentru 15% dintre români economiile vor creşte, comparativ cu 8% care au declarat în aprilie 2022 că vor economisi mai mult ca în prezent.

Referitor la modalitatea de economisire, studiul de specialitate relevă faptul că 58% dintre români s-ar orienta către depozitele bancare.

În zona de comenzi online, 45% dintre respondenţi preferă să plătească în mediul virtual la plasarea comenzii, în special persoanele cu vârste între 45 şi 55 ani (55%), în timp ce 44% preferă să achite comanda cash la livrarea coletului. Plata ramburs este preferată într-o măsură semnificativ mai mare de către tinerii între 18 şi 24 de ani (58%) şi de către persoanele din mediul rural (53%).

Plata cu cardul în detrimentul banilor cash

Jumătate dintre români (50%) declară că vor folosi din ce în ce mai puţini bani cash decât până acum, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele între 45 şi 55 de ani. Peste o treime (34%) au afirmat că vor folosi banii cash în aceeaşi proporţie ca şi în prezent, în timp ce 7% subliniază că vor utiliza mai mulţi bani cash.

Pe relaţia români vs bănci, jumătate dintre respondenţi declară că utilizează serviciile unei singure instituţii bancare pentru toate operaţiunile şi serviciile de care au nevoie, într-o măsură semnificativ mai mare generaţia Z (63%), persoanele de peste 55 de ani (56%) şi cei din mediul rural (57%). În context, 47% dintre români preferă să utilizeze serviciile a două, chiar trei bănci, iar 3% colaborează cu mai mult de trei bănci. Persoanele active pe piaţa muncii, în special cei între 35 şi 55 de ani, colaborează cu mai multe bănci decât restul respondenţilor.

Studiul Reveal Marketing Research s-a derulat online în perioada 15 – 17 februarie 2023, pe un eşantion de 1.008 respondenţi, utilizatori de Internet cu vârste de peste 18 ani. Eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.