Românii sunt printre europenii cei mai nemulțumiți de viețile lor

Românii sunt printre europenii cei mai nemulțumiți de viețile lor, potrivit datelor Eurobarometrului 101 din 2024, prezentate într-un infografic al Monitorului Social. Doar 62% dintre cetățenii români sunt pe deplin mulțumiți cu viețile lor, iar 38% se declară total nemulțumiți, un procent record comparativ cu alte state ale Uniunii Europene. Spre comparație, 90% sau mai mulți cetățeni din țări precum Germania, Spania, Slovenia sau Suedia se simt mulțumiți cu viețile lor, iar în Bulgaria, 66% din populație se declară mulțumită.

Pesimismul românilor privind viitorul

Nemulțumirea față de viață este dublată de un pesimism semnificativ cu privire la viitorul apropiat. Aproape o treime dintre români (31%) consideră că viețile lor vor deveni mai rele în anul 2025, cel mai mare procent din întreaga Uniune Europeană. Spre comparație, mai puțin de 20% dintre cetățenii din Bulgaria, Spania sau Slovenia sunt pesimiști în privința viitorului lor, iar în Suedia, doar 5% dintre cetățeni se așteaptă ca lucrurile să se înrăutățească. Evoluția acestui pesimism este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că, în 2023, doar 24% dintre români aveau o viziune negativă despre viitor, iar acum procentul a crescut la 31%.

Nemulțumirile cresc pe măsură ce vârsta și educația scad

Un alt factor care contribuie la nemulțumirea românilor este creșterea prețurilor, care reprezintă principala problemă a 43% dintre cetățeni. 27% dintre români consideră că situația economică a țării este o problemă majoră. De altfel, problema prețurilor ridicate este și o preocupare semnificativă în alte state europene, cu rate înalte în Croația (59%), Malta (58%), Bulgaria (48%) și Estonia (47%), dar cu valori mai scăzute în țările scandinave.

UE Uniunea Europeana steag
SURSA FOTO: Dreamstime

Când se analizează nemulțumirile în funcție de vârstă, datele arată o tendință îngrijorătoare: cu cât vârsta crește, cu atât nemulțumirea față de viață devine mai accentuată. Astfel, doar 26% dintre românii cu vârste între 18 și 44 de ani se declară nemulțumiți de viața lor, însă această rată crește semnificativ în rândul celor de 45-54 de ani (35%), 55-65 de ani (44%) și ajunge la 55% în rândul persoanelor de peste 65 de ani. De asemenea, nivelul de educație influențează profund satisfacția cu viața.

romania.fes.de FOTO: Datele provin din Eurobarometrul
romania.fes.de FOTO: Datele provin din Eurobarometrul

Aproape 57% dintre românii cu mai puțin de 8 clase se simt nemulțumiți, în comparație cu doar 22% dintre cei cu educație superioară. O altă diferență semnificativă se observă între mediul rural și cel urban: aproape 50% dintre românii din mediul rural se declară nemulțumiți, în timp ce acest procent scade la 30% în marile orașe.

Autoritățile ar trebui să acorde atenție nemulțumirilor

Nemulțumirea față de viață pare să fie strâns legată de opiniile critice față de Uniunea Europeană. Aproape două treimi dintre românii care au o părere negativă despre Uniunea Europeană se declară profund nemulțumiți de viața lor. Mai mult, nemulțumirea față de intervențiile Uniunii Europene în legătură cu conflictul din Ucraina pare să aibă o corelație directă cu nemulțumirea față de propria viață din România. Persoanele nemulțumite cu privire la viața lor sunt mult mai critice față de acțiunile UE, iar acest lucru poate alimenta euroscepticismul în rândul cetățenilor români.

În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2025, autoritățile ar trebui să acorde o atenție deosebită nemulțumirilor tot mai mari ale cetățenilor. Dacă aceste frustrări nu sunt adresate, există riscul ca un număr mare de români să respingă status quo-ul politic, chiar și fără a avea soluții alternative clare. În condițiile în care nemulțumirile cresc, autoritățile ar trebui să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți situația economică și socială, pentru a reda încrederea cetățenilor și pentru a contracara posibilele efecte negative asupra stabilității politice.

Surse: Datele prezentate provin din Eurobarometrul 101/2024 și Eurobarometrul 100/2023, realizate la inițiativa Comisiei Europene.