Cea mai mare parte a românilor (65%) nu au cunoştinţă de existenţa unui punct de colectare selectivă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), în timp ce peste un sfert dintre ei au declarat că păstrează în gospodării aparatele uzate cu intenţia de a le repara, dar şi pentru a proteja mediul înconjurător, se arată în cea de-a patra ediţie a studiului privind piaţa Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electronice, realizat de către compania de cercetare DaedalusMillwardBrown, şi dat publicităţii, joi, de către organizaţiile Eco-Tic şi Recolamp.
Potrivit sursei citate, la nivelul populaţiei din mediul urban peste 65% nu cunosc despre existenţa unui punct de colectare selectivă a DEEE-urilor, în timp ce majoritatea cetăţenilor (53%) consideră că responsabilităţile realizării infrastructurii revin Autorităţilor Publice Locale direct sau cu ajutorul firmelor de salubritate.
Totodată, un sfert din populaţie consideră că firmele specializate ar trebui să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a DEEE-urilor şi 20% cred că această sarcină revine companiilor.
În plus, peste 30% dintre românii din oraşe mari deţin în gospodăriile proprii echipamente electrice şi electronice defecte, în timp ce 25% dintre ei deţin becuri nefuncţionale.
Românii declară că păstrează în locuinţe DEEE-urile cu intenţia de a le repara (27%), pentru că nu ştiu ce ar putea face cu acestea după scoaterea din uz (25%) sau că nu au avut timp să se ocupe de ele (21%).
În ceea ce priveşte motivele pentru care persoanele din mediul urban s-ar debarasa de aceste tipuri de echipamente uzate, acestea fac referire la: protecţia mediului (27%), eliberarea de spaţiu în gospodărie (21%), existenţa unor puncte de colectare în proximitate (14%) şi reduceri de preţ la achiziţionarea unor noi produse (13%).
Pe de altă parte, studiul citat arată faptul că majoritatea produselor sunt ţinute în gospodăriile din mediul urban, în medie, patru ani, cu excepţia aparatelor de aer condiţionat (3,2 ani), a laptopurilor (2,66 ani), corpurilor de iluminat cu led (2,50 ani) şi a becurilor economice (2,29 ani).
La nivelul colectării selective, indiferent de tipurile de deşeuri, peste 60% din populaţie colectează selectiv anumite produse, în timp ce 40% nu este preocupată de această activitate ca urmare a lipsei infrastructurii în proximitate (aproximativ 60%) sau din comoditate (circa 30%).
Asociaţiile Eco-Tic şi Recolamp au prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, rezultatele ediţiei a patra a studiului realizat de către compania de cercetare DaedalusMillwardBrown, intitulat ‘Dotările din gospodării cu echipamente electronice şi atitudinea populaţiei faţă de echipamentele electronice uzate’.
Cercetarea a fost realizată în intervalul 14-16 septembrie 2011 pe un eşantion de 800 de persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani, din localităţi cu peste 50.000 de locuitori, iar marja de eroare este de +/-3%
La nivel naţional, din anul 2007, se derulează campanii de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electrocasnice şi reprezintă o bună oportunitate de a determina oamenii să se debaraseze de aceste deşeuri într-un mod care respectă cerinţele legislative şi bunele practici comunitare şi are un rol preponderent de conştientizare
De la sfârşitul anului 2008, acţiunile de colectare organizate la iniţiativa Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) s-au desfăşurat lunar, însă din 2010 acestea sunt programate la fiecare sfârşit de trimestru.
România are un angajament semnat cu Uniunea Europeană (UE) în privinţa DEEE, de patru kilograme/locuitor/an, însă la ora actuală cantitatea colectată este de maximum un kilogram/locuitor/an.
Sursa: Agerpres