Vantul barterului, orientat in special spre Est, a inceput sa se intensifice inca din prima parte a anului 1997, cand s-a adoptat o hotarare guvernamentala care viza compensatiile cu firmele din Moldova. In octombrie 1998, Dinu Gavrilescu, ministrul agriculturii (la acea data), in urma unor intalniri cu parteneri din Federatia Rusa, aprecia ca stocurile importante, de zeci de mii de tone, de carne, disponibilul de ulei pentru export (circa 100.000 tone) si excedentul de grau (o cantitate pentru export de 500.000 tone, aflata in silozuri) ar putea lua drumul pietei rusesti, largi si nepretentioase.
Rusia ar putea fi constransa sa importe cereale si produse alimentare, deoarece recolta sa de grau a fost in declin in ultimii ani (de la 106,8 milioane tone in 1992, la 88,5 milioane tone in 1997). Au urmat consecintele crizei asiatice si, ulterior, ale celei rusesti, dar initiativa s-a reluat in noiembrie-decembrie anul trecut. Implicate in derularea aranjamentului comercial au fost mai multe institutii ale statului.
Trei banci din Londra stau sa intre „pe felie”
Un prim esalon de informatii asupra necesitatilor de pe piata ruseasca a fost agonisit la Ministerul de Externe. Sergiu Celac, ambasador la Externe, ne-a expus, pe scurt, una din primele scheme de barter. „Este vorba de un triunghi cu Rusia si alte state din Asia Centrala. Romania va livra utilaj petrolier catre state din fostul spatiu sovietic, cum ar fi Kazahstan sau Turkmenistan. Acestea vor da, la randul lor, gaze naturale catre Federatia Rusa. Iar rusii ar trebui sa ne trimita, in echivalenta, tagle si semifabricate, care ar trebui prelucrate in Romania si exportate, ca produse finite, pe valuta, de unde si un castig substantial.” Piata de desfacere a produselor finite, realizate in tara noastra in urma prelucrarii taglelor si semifabricatelor de la rusi, ar trebui sa fie in Kuweit, unde exista deja perspectivele perfectarii unor contracte, dar si in alte zone din Asia, unde se va trata cu companii multinationale. La ora actuala, s-au identificat mai multe companii si banci romanesti care vor sa se implice. Aranjamentul comercial va fi agrementat si de trei banci din Marea Britanie, care sunt specializate pe troc.
Un milion de tone de grau iau drumul Rusiei
La nivelul Ministerului de Externe, se apreciaza ca barterul s-ar dovedi mai viabil cu entitati regionale si chiar direct cu societati comerciale – decat prin greoaiele filiere guvernamentale. Bancile ar trebui sa asigure un sistem multiplu incrucisat de garantii, aranjamente de livrari in avans si creditare de risc. O parte din troc a fost deja prefigurata la o conferinta din Antalia – pe tema respectiva -, in toamna anului trecut.
Respectivul aranjament se adauga la „tulpina” celeilalte importante perspective de troc, cunoscute sub numele de „hrana contra gaze”. Despre acest proiect, Stefan Ghita, director in Ministerul Comertului pentru zona Europa, ne declara: „Am pregatit un proiect de acord, inaintat partii ruse. Ei l-au examinat si sunt pe cale sa pregateasca un mecanism intern adecvat; printre altele, o hotarare guvernamentala.
Dintre concernele rusesti, interesate ar trebui sa se arate Gazprom si Lukoil. Consultarile comisiei mixte care urmeaza sa definitiveze proiectul ar trebui sa se desfasoare in jurul datei de 11-12 martie, la Bucuresti. Interesul rusesc se manifesta pentru produse alimentare, in special pentru cele un milion de tone de grau, adica atat cat ne putem noi permite sa le dam. Apoi, ulei de floarea- soarelui, rafinat si nerafinat. Faina, nu – pentru ca nu-i intereseaza, deoarece au o buna dezvoltare pe morarit”. Un interes anume se manifesta si pentru carnea de porc si de pasare, dar problema este de pret. Mai ales ca rusii au luat carne si pe contracte din SUA, Uniunea Europeana si restul Europei. Ioan Muresan, ministrul actual al agriculturii, afirma ca la carne (de porc, in special) e necesar un pret competitiv la export, motiv pentru care, printr-o hotarare guvernamentala, se va aloca o subventie de 30-33% (aproximativ 100 miliarde lei).
Data fiind insa lipsa cronica de lichiditati de care sufera Rusia (nici Romania, ce-i drept, nu se simte prea bine la acest capitol), solutia propusa rusilor a fost ca, din impozitele pe care le platesc companiile de petrol si gaze naturale – pe exporturile lor -, sa se constituie un cont la dispozitia partii romane.
Mai clar, schema aranjamentului comercial ar fi astfel: de exemplu, exportul cumulat de gaze naturale si petrol al companiilor rusesti in Romania a fost de un miliard dolari in anul 1998 (cifra confirmata de surse ale Ministerului Comertului). Dintr-o asemenea cifra, ar urma sa se preleveze impozitul de 25% – adica 250 milioane USD, care sa se stranga
intr-un cont special (la buget) pentru Romania. Din acest cont ar urma sa se faca plata produselor agricole livrate de producatorii romani.
O gura de oxigen
pentru Comtim
Un interes deosebit il manifesta si Guvernul Moscovei (similar Primariei Capitalei de la noi), pentru importul de produse alimentare romanesti: tot cereale, carne, unt, ulei, lapte praf. Cum primaria Moscovei nu are la dispozitie petrol si gaze la schimb, moscovitii pretind ca ar importa si ni le-ar livra, dar cu facilitati de plata: o amanare de 90 de zile. Partea proasta este ca ei nu dau nici un fel de garantii la banci vestice importante, ci sustin ca pot garanta in banci rusesti, garantii nesigure pentru partenerii romani – astfel incat acest tronson al trocului cu Moscova ra-mane in suspensie. Cum operatorii romani au serioase dubii fata de garantiile acordate de Guvernul Moscovei, singura solutie viabila ar fi un acord interguvernamental romano-rus. De aprovizionarea Moscovei se va ocupa, in acest caz, firma Moscow Prod. Contract.
Dinspre partea romaneasca, interesatii din primul front ar fi Comtim, casele de comert si societatile comerciale care au cumparat cereale de la agricultori sau carne de la Comtim, dar si tot soiul de alte societati cu profil alimentar. Comtim este motivat in special, deoarece, dupa 1990, exporta 70% din productie la rusi, iar dupa 1997 a incercat sa se reorienteze pe piata interna, avand stocuri de materie prima in valoare de 300 miliarde lei.
In plus, exportul de carne catre rusi va permite Comtim sa-si mai achite din datoria de 1.200 miliarde lei catre Banca Agricola. Stelian Minoiu, director in Ministerul Agriculturii, asteapta vizita delegatiei ruse, in martie, la Bucuresti, „pentru a se debloca tratativele”. Desi ele trebuia sa fie purtate pana la jumatatea lunii februarie, intarzierea apartine delegatiei ruse. „La ora actuala, proiectul barterului „hrana contra petrol” a fost deja avizat de Ministerul Agriculturii si cel de Finante. Tot lucrul pe barter cu Federatia Rusa il vizeaza, din Europa de Est, Polonia, Bulgaria, Iugoslavia (medicamente si alimente contra gaze), Slovacia .
De aceea, problema care se ridica este cea a pretului, dupa cum ne informeaza Anatoli Korcevski, expert principal al reprezentantei comerciale a Federatiei Ruse la Bucuresti. „Ungaria, de pilda, a facut o oferta cu 25% mai convenabila la tona de grau” – remarca expertul rus. Trita Fanita care, in afara de Gavrilescu, a discutat si el problema exportului de grane, n-a reusit sa finalizeze negocierile, deoarece a supralicitat pretul. O poveste ase-manatoare s-a petrecut, in anii trecuti, si cu tona de unt, vanduta de romani la 3.000 dolari, in timp ce untul din Australia si SUA intra pe piata ruseasca la 2.000- 2.100 dolari tona. Dar barterul capata o mai mare concretete anul acesta, deoarece rusii par foar-te interesati de achizitia de echipament petrolier (eventual cu uzina cu tot) de la Ploiesti. Iar ultimele negocieri au asezat preturile mai realist.    

Avantaje

1 1. Exista un excedent de grau (intre 500.000-1.000.000 tone), carne (zeci de mii de tone) si ulei (aproximativ 100.000 tone) care ar putea sa fie plasat in Federatia Rusa.
1 2. Piata rusa nu este una foarte pretentioasa, dar este vasta si poate absorbi mari cantitati de produse.r
1 3. Un deficit serios, existent pe piata rusa de cereale, pe fondul unor recolte de grau in declin cu cateva zeci de milioane de tone in ultimii cinci ani.r
1 4. Absorbirea de catre Romania a unor cantitati de petrol si gaze naturale la preturi convenabile si crearea unor relatii mai stranse cu Rusia, care sa poata conta ca lobby in „Drumul petrolului”.r
r
Dezavantajer
r
2 1. Lipsa cronica de lichiditati din vistieria Federatiei Ruse, care ar putea fi procurate doar printr-un efort de constituire a unui cont special.r
2 2. Probleme cu garantarea livrarilor in compensare, grad mare de risc al pietei rusesti.r
2 3. Probleme cu preturile la carne care, conform declaratiilor oficiale, ar trebui subventionate cu 30-33% pentru ca sa „prinda” piata rusa.r
2 4. Dificultati derivate din specificul eventualei scheme de barter „in triunghi”, care se poate bloca la unul din ceilalti doi parteneri, chiar daca Romania isi achita prompt obligatiile.r
r
r
r
Mihail Galatanur