Chiar si celui mai bine informat dintre speculatorii romani, titluri precum Coca-Cola, British Petroleum, Microsoft ori Volkswagen ii spun mult mai multe decat Alro, Oltchim sau Petromidia. Diferenta este data nu numai de anvergura si de performante financiare, ci si de transparenta informatiilor despre activitatea si rezultatele societatilor. Logic, daca ar fi doar o problema de optiune, marea majoritate a romanilor ar alege sa investeasca in actiuni ale companiilor straine.
Lucrurile sunt insa ceva mai complicate. Si nu numai din cauza resurselor financiare reduse ale romanilor, ci – mai ales – din cauza reglementarilor legale. Pentru a cumpara actiuni ale companiilor straine, persoanele fizice si juridice rezidente in Romania au nevoie de avizul Bancii Nationale a Romaniei. Aceasta, in cazul in care valuta necesara este plasata intr-un cont deschis la o banca din tara; banca nu face transferul sumei in contul investitorului deschis la agentia de brokeraj straina decat daca BNR si-a dat avizul favorabil.
Toate bancile contactate (romanesti sau sucursale ale bancilor straine) ne-au raspuns, invariabil, ca nu misca nici un cent daca investitorul roman nu prezinta avizul BNR. Nici cartile de credit in valuta emise de banci autohtone nu sunt de mare folos; eventualul transfer de valuta de pe card atrage sanctiuni atat asupra bancii, cat si asupra persoanei (fizice sau juridice) daca lipseste avizul Bancii Nationale.
Ce face romanul daca vrea neaparat sa achizitioneze actiuni straine? Se urca in tren, avion sau autocar, trece granita cu dolari sau marci in buzunar si descinde la ghiseul unei banci din cel mai apropiat oras din (sa zicem) Ungaria, Bulgaria sau Turcia. Isi deschide aici un cont in valuta si de pe acesta transfera suma necesara in contul personal de la agentia de brokeraj. Deschiderea – din Romania – a unui cont la o agentie de brokeraj straina este o simpla formalitate, intrucat nu implica si alimentarea contului. De asemenea, scoaterea valutei din tara, in limita a 10.000 dolari de persoana, este perfect legala.
400 de romani au deschis conturi in strainatate
Virgil Tornoreanu, presedintele Clubului Actionarilor Romani (o asociatie nonprofit infiintata cu sase ani in urma in Austria), afirma ca, pana in prezent, circa 400 de persoane fizice rezidente in Romania si-au deschis conturi la o societate de brokeraj germana – ConSors – prin intermediul Clubului. Dintre acestea, 40 de persoane au si efectuat tranzactii; in toate cazurile, alimentarea contului in valuta s-a facut prin „metoda” turismului in strainatate.
Cei 40 nu sunt insa singurii romani care au cumparat titluri ale companiilor straine. Un broker roman sustine ca mai multe societati romanesti au achizitionat, in anii trecuti, obligatiuni emise de companii straine in valoare de peste 200 milioane dolari, in baza avizului BNR. Oficialii Bancii Nationale confirma, oarecum, acest fapt, in sensul ca recunosc ca BNR si-a dat avizul pentru efectuarea unor operatiuni valutare de capital, dar refuza sa dezvaluie atat suma totala, cat si identitatea beneficiarilor de aviz.
Consiliul de Administratie al BNR stabileste, anual, un plafon valoric pentru efectuarea tuturor tipurilor de operatiuni valutare de capital. Cat de mare a fost acest plafon in 1998 si cat este in acest an, stie, probabil, doar Banca Nationala; desi informatia ar trebui sa fie publica, BNR o considera secreta, drept pentru care nimic nu transpare din institutia din strada Doamnei.
Surse din cadrul directiei de specialitate a BNR afirma ca avizele se elibereaza „democratic”: adica in limita plafonului, pentru orice operatiune valutara de capital indiferent de tip, in ordinea depunerii solicitarilor, cu conditia ca dosarul sa fie complet.
Pentru persoane fizice, dosarul trebuie sa contina: 1) o declaratie a solicitantului referitoare la banca prin care se va efectua operatiunea valutara; 2) contractele sau conventiile externe incheiate cu privire la investitii, imprumuturi, credite si depozite, prospectul de emisiune sau alte documente, dupa caz; 3) orice alte documente cerute de BNR – Directia generala de operatiuni monetare, valutare si de credit.
Are sens ca romanii sa spere la primirea avizului BNR pentru cumpararea de actiuni de pe pietele straine? Sanse exista pentru toti, afirma laconic oficialii BNR; raspunsul aduce insa prea mult cu stramosescul „incercarea moarte n-are” pentru ca solicitantii sa-si faca iluzii.
Sejururile in afara tarii pregatesc investitiile
Pentru cei care nu se bazeaza pe obtinerea avizului BNR, procedura optima „de lucru” ramane cea a deschiderii, din Romania, a unui cont la o agentie de brokeraj straina si alimentarea acestuia in cursul unei calatorii in afara tarii. Concret, una dintre variantele posibile este inscrierea in Clubul Actionarilor Romani. Clubul procura si trimite membrilor sai formulare pentru deschiderea de cont la societatea de brokeraj germana ConSors, care detine autorizatii de intermediere a tranzactiilor pe toate pietele bursiere importante. Agentia transmite solicitantului (prin posta ori prin fax) numarul de cont si o serie de elemente de siguranta: un numar de identificare personal (PIN) si o lista cu o suta de numere de autentificare a tranzactiilor (TAN), fiecare valabil pentru o singura operatiune.
Dupa ce contul este alimentat cu o suma in valuta, ordinele de cumparare/vanzare de actiuni (sau alte valori mobiliare cotate) se trimit brokerului prin Internet, prin fax sau prin telefon.
Liberalizarea operatiunilor valutare de capital implica, pentru Romania, convertibilitatea totala a leului, adica un lucru la care deocamdata nu putem decat sa visam. Pana atunci, achizitionarea de titluri ale companiilor straine va ramane restrictionata de regulamentul valutar al BNR. Desigur, in afara cazurilor in care turistul roman imbina placutul unei calatorii peste granita cu utilul investitiilor in actiuni.