Această incertitudine este alimentată de evenimentele geopolitice recente, cum ar fi conflictele armate, schimbările politice la nivel global, orientarea unor economii spre protecționism și taxele comerciale anunțate de administrația americană, potrivit BNR.
Specialistul BNR a subliniat că aceste riscuri au un impact economic direct
Matei Kubinschi, director adjunct în cadrul Direcției Stabilitate Financiară a BNR, a subliniat faptul că aceste riscuri au un impact economic direct, iar incertitudinea poate duce la volatilitate pe piețele financiare și poate influența comportamentul investitorilor, consumatorilor și firmelor.
De asemenea, aceasta poate provoca întârzieri sau anularea unor investiții și poate determina schimbări în comportamentul economic al persoanelor, inclusiv o tendință de economisire preventivă.
„Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare au rămas ridicate, similar cu rapoartele precedente şi cu evaluările pe care le fac şi alte instituţii europene specializate în acest domeniu.
Cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global, incertitudinea fără precedent, care survine pe fondul multiplelor evenimente geopolitice, precum război, reconfigurări politice la nivel global, tendinţa de a ne muta dinspre globalizare spre o orientare internă şi mai recent tarifele comerciale anunţate de administraţia americană”, a spus Matei Kubinschi, la conferinţa „Anul Financiar 2025”.
Pe plan intern, Matei Kubinschi a menționat „problema deficitelor gemene” ale României, iar tendința de înrăutățire a acestei situații în 2024 poate contribui la prelungirea procesului de consolidare fiscală. Un alt punct important pe care l-a abordat este implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Toate aceste evenimente, sigur, au un impact economic direct şi vom vedea care este acest impact, dar până atunci eu aş vrea doar să subliniez faptul că incertitudinea produce efecte şi prin ea în sine, pentru că ea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor, firmelor, poate să producă volatilitate în pieţele financiare, poate să amâne sau să determine renunţarea la unele investiţii din partea companiilor şi poate schimba chiar şi comportamentul oamenilor, să-i determine să economisească preventiv sau orice alte modificări în comportamentul de consum”, a mai spus specialistul.
Ritmul de implementare a întârziat semnificativ
La începutul proiectului, România se afla printre statele fruntașe din Uniunea Europeană în ceea ce privește cererile de plată și sumele atrase, însă, în prezent, ritmul de implementare al programului a întârziat semnificativ. România este acum printre ultimele state din UE în ceea ce privește îndeplinirea țintelor și jaloanelor din PNRR. În plus, la capitolul sume atrase, țara noastră se află sub 30%, în comparație cu Franța și Germania, care au depășit deja 60-65%.
„Aş vrea să insist asupra implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La început, România se afla printre statele fruntaşe, să zicem, în implementarea proiectului, atât din perspectiva cererilor de plată, cât şi a sumelor atrase. Acum, dacă ne uităm, programul este semnificativ întârziat. România a rămas printre ultimele state din UE.
În ceea ce priveşte îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor, suntem undeva la 14%, media UE fiind spre 29%, iar din perspectiva sumelor atrase ne plasăm undeva sub 30%, când sunt multe state care au depăşit deja 60-65%, cum ar fi Franţa sau Germania”, a subliniat specialistul.
Aceste întârzieri pot afecta capacitatea României de a atrage sumele rămase din PNRR
Aceste întârzieri pot afecta capacitatea României de a atrage sumele rămase din PNRR, care sunt esențiale pentru acoperirea necesarului de finanțare al statului în acest an. Potrivit lui Kubinschi, există aproximativ 19 miliarde de euro care pot fi accesate, iar acestea sunt deosebit de importante având în vedere situația financiară a țării.
Pentru a se asigura că România poate beneficia de aceste fonduri, este esențial ca ritmul de implementare a proiectelor să fie accelerat. În acest sens, autoritățile trebuie să prioritizeze proiectele cu cele mai mari șanse de succes, astfel încât să poată fi finalizate până la jumătatea anului 2026, termenul limită al PNRR.
„Întârzierile acestea au potenţialul de a afecta şi posibilitatea de a atrage sumele care au mai rămas, care sunt foarte importante, mai sunt cam 19 miliarde de euro pe care le putem atrage, sigur, foarte importante în condiţiile în care anul acesta necesarul de finanţare al statului român este unul considerabil.
Cred că este esenţial să se accelereze ritmul de implementare şi al jaloanelor şi ţintelor, dar sigur şi al proiectelor şi să se prioritizeze proiectele care au cea mai mare şansă de reuşită să fie implementate în perioada desfăşurării PNRR-ului, adică până la jumătatea anului 2026”, a conchis Kubinschi.
