Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Alianța Industriei de Semințe din România (AISR) avertizează că proiectul de modificare a OUG nr. 4/2024, propus de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu abordează problema principală – lipsa lichidității fermierilor, sustenabilitatea lor economică și păstrarea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc.
Asociațiile din sectorul agricol din România atrag atenția asupra impactului negativ al noilor reglementări.
Avertismentele asociațiilor agricole
În schimb, aceste schimbări ar putea genera consecințe negative semnificative pentru furnizorii de inputuri. AIPROM și AISR susțin că „furnizorii de inputuri sunt parte din același ecosistem cu fermierii din România, traversând aceleași dificultăți”. Ordonanța propusă ar putea transfera întreaga povară financiară asupra furnizorilor de inputuri, o măsură considerată de asociații ca fiind nesustenabilă și discriminatorie.
Ordonanța, în forma actuală, ar suspenda rambursarea creditului comercial și ar interzice măsurile de executare silită a creanțelor acumulate. „Intervenția Guvernului în relațiile comerciale dintre furnizori, distribuitori și fermieri ridică semne de întrebare de ordin constituțional și legal,” subliniază asociațiile. În plus, acestea avertizează că lipsa lichidității va afecta nu doar fermierii mici și mijlocii, ci întregul lanț valoric al sectorului agricol.
Consultări cu MADR pe modificarea OUG nr. 4/2024
Săptămâna trecută au avut loc consultări la Ministerul Agriculturii privind modificarea Ordonanței de Urgență nr. 4/2024. Consultările au vizat sprijinul pentru producătorii agricoli afectați de seceta din 2023 și contextul geopolitic actual. La discuții au participat membri ai AIPROM și AISR, reprezentanți ai furnizorilor de inputuri agricole din România.
AIPROM și AISR avertizează asupra riscurilor pe termen mediu și lung pentru relațiile comerciale din sectorul agricol. Cele două asociații subliniază că proiectul poate afecta legăturile dintre furnizori, distribuitori și fermieri.
Pe 27 septembrie, AIPROM și AISR au trimis o scrisoare comună către Ministerul Agriculturii, exprimându-și poziția oficială. Acestea au transmis puncte de vedere și la începutul lunii septembrie, atât către Minister, cât și către Guvern.
„Reiterăm că furnizorii de inputuri sunt parte din acelaşi ecosistem cu fermierii din România, traversând acelaşi context dificil prin care trece agricultura, fermierii şi întreaga industrie conexă. Apreciem deschis modul în care Ministerul Agriculturii depune toate eforturile pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli afectaţi de seceta din ultimii ani şi de a găsi soluţii pentru susţinerea activităţilor agricole după decapitalizarea produsă de seceta prelungită.
Considerăm că propunerea de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea schemei de ajutor de stat ‘Creditul fermierului’ este o măsură binevenită şi absolut necesară pentru a asigura finanţarea fermierilor afectaţi de secetă, în vederea continuării activităţii.
Cu toate acestea, suntem de părere că intervenţia Guvernului în relaţiile comerciale antamate între furnizori – distribuitori – fermieri, propusă de proiect, în sensul suspendării rambursării creditului comercial, amendării componentelor acestuia şi a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanţelor acumulate, dincolo de faptul că ridică unele semne de întrebare de ordin constituţional şi legal, va afecta, pe termen mediu şi lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii şi distribuitorii, ci şi fermierii, mai ales producătorii agricoli mici şi mijlocii”, se precizează în comunicat.
Obiecții privind prevederile Articolului 6 din proiectul de ordonanță
AIPROM și AISR se opun public prevederilor Articolului 6, punctul 2, din proiectul de ordonanță, din cauza consecințelor negative. Organizațiile susțin că măsurile propuse afectează sectorul agricol, diminuând competitivitatea și modernizarea acestuia.
„Ca reprezentanţi ai furnizorilor de inputuri, atragem atenţia că, în continuare, ultima formă propusă a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nu rezolvă problema de fond la care încearcă să răspundă: lipsa lichidităţii fermierilor, viabilitatea lor economică şi menţinerea încrederii în ecosistemul agribusiness-ului românesc.
Dimpotrivă, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, primii din lanţul valoric furnizori – distribuitori – fermieri, prin plasarea costurilor pe umerii furnizorilor de inputuri agricole, ca urmare a intervenţiei asupra termenilor comerciali liber agreaţi de furnizori cu distribuitorii lor.”
Reprezentanții furnizorilor de inputuri agricole atrag atenția că proiectul nu abordează problema esențială a lichidității fermierilor. În schimb, plasarea costurilor asupra furnizorilor agricoli amenință întregul lanț valoric: furnizori, distribuitori și fermieri.
Furnizorii de inputuri oferă termene de plată lungi, de până la 365 de zile, facilitând accesul fermierilor la tehnologii moderne. Valoarea pieței de produse pentru protecția plantelor și semințe este estimată la aproximativ 7 miliarde de lei.
„Furnizorii de inputuri, prin acordarea de termene de plată foarte lungi, cele mai lungi în comparaţie cu alte pieţe mature, de până la 365 de zile, au permis fermierilor accesul la achiziţionarea de tehnologii şi produse necesare pentru înfiinţarea şi protejarea culturilor. Valoarea estimată a pieţei inputurilor de produse de protecţia plantelor şi seminţe însumează aproximativ 7 miliarde de lei.
Furnizorii de inputuri au contractat împrumuturi şi trebuie la rândul lor să plătească furnizorii pentru materii prime, în contextul în care, prin natura şi modelul de business din România, furnizorii de inputuri îşi încasează creanţele comerciale la termene de plată foarte mari, ceea ce ‘finanţează’ de facto agricultura şi fermierii.”
Fără veniturile necesare pentru reinvestiții și recuperarea creanțelor, cele două industrii nu pot funcționa eficient pe termen lung.
Impactul modificărilor legislative asupra industriilor de inputuri agricole
Cele două industrii nu pot continua să opereze pe termen lung fără veniturile necesare pentru reinvestire și recuperarea creanțelor comerciale. Aceste venituri sunt esențiale pentru funcționarea companiilor furnizoare de inputuri, care își finanțează activitățile, plătesc impozite și salarii.
„Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimele două decenii cu ajutorul tehnologiilor aduse pe piaţă şi puse la dispoziţia fermierilor de către companiile furnizoare de inputuri. Membrii AIPROM şi AISR au fost şi vor rămâne parteneri de încredere în lanţul valoric. Aceştia au construit şi contribuie în mod esenţial la modernizarea şi îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol din România.
La acest moment, nu avem o estimare cu privire la ponderea din cifra de afaceri, la nivelul fiecărei industrii, ce ar putea fi afectată din cauza deciziei de suspendare a rambursării creditului comercial, a componentelor acestuia şi a interzicerii măsurilor de recuperare, executare silită asupra creanţelor acumulate, ceea ce face dificilă bugetarea noului an agricol, fapt ce poate afecta abilitatea de a contracta credite şi afecta viabilitatea financiară a membrilor celor două asociaţii profesionale”, spun cei de la AIPROM şi AISR.
Agricultura din România a evoluat mult datorită tehnologiilor furnizate de aceste companii, care contribuie la modernizarea sectorului agricol. Deși nu există o estimare precisă a impactului asupra cifrei de afaceri din cauza suspendării rambursării creditelor comerciale, există îngrijorări legate de bugetarea pentru noul an agricol și de capacitatea de a obține credite.
Asociațiile avertizează că aceste măsuri ar putea avea efecte negative pe termen lung, inclusiv dificultăți în obținerea creditelor comerciale pentru fermieri. Această „finanțare” a agriculturii ar putea duce la o criză de lichiditate, afectând competitivitatea agriculturii românești.
„Având în vedere modelul de desfăşurare a activităţilor comerciale în România, ‘finanţare’ de facto a agriculturii şi fermierilor, a incertitudinii magnitudinii impactului financiar asupra industriilor noastre, a asigurării suficienţei fondurilor bugetare care vor putea fi accesate de fermieri pentru a crea lichiditate în piaţă şi înlătura efectele fenomenului de secetă, considerăm că adoptarea proiectului de ordonanţă în forma actuală va avea un impact negativ asupra sectorului agricol din România.
Acesta va submina încrederea investitorilor străini şi locali în piaţa românească, afectând competitivitatea agriculturii locale, iar transferul întregii poveri financiare de la fermieri către furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabilă şi periculoasă, ci şi discriminatorie”, menționează asociaţiile, în comunicat.
Adoptarea ordonanței în forma actuală ar putea submina încrederea investitorilor în România și ar putea fi discriminatoare, transferând povara financiară de la fermieri la furnizorii de inputuri.
Despre AIPROM și AISR
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), fondată în 2002, reprezintă companiile din domeniul protecției plantelor, deținând 85% din piața națională. AIPROM este membră a CropLife Europe.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR), înființată în 2012, promovează utilizarea semințelor certificate pentru a sprijini agricultura românească. AISR reunește 12 companii importante din sectorul semințelor și reprezintă 80% din piața semințelor de cultură mare din România, fiind membră a Euroseeds.
