În 2016, aproximativ jumătate din populaţia României (50%) şi Bulgariei (48%), suferea din cauza deprivării materiale şi sociale.
În Grecia, aproximativ 1 din trei cetăţeni era afectat de această situaţie, respectiv 36% din populaţie, în Ungaria 32%, iar în Lituania 29%.
În schimb, Nordul Europei şi Luxemburg aveau cel mai redus procent: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg şi 6% în Danemarca.
Cele mai afectate de deprivare materială şi socială în UE erau persoanele cu educaţie scăzută.
Persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin cinci puncte din această enumerare: cheltuieli neaşteptate, o săptămână de vacanţă în fiecare an departe de casă, evitarea restanţelor (la plata creditului ipotecar, a ratelor, a chiriei şi a utilităţilor), la fiecare două zile o mâncare cu carne, sau echivalentul vegetarian, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, o maşină/camionetă proprietate personală, schimbarea încălţămintei, îmbrăcămintei şi mobilei uzate, bani de buzunar (cheltuirea săptămânală a unei sume mici de bani pentru sine), activităţile de recreere în mod regulat, ieşire cu prietenii cel puţin o dată pe lună, conectare la internet, scrie Agerpres.