Romania s-a stabilizat. Chiar daca mai exista loc pentru diverse cresteri, piata este una saraca si avida. Cumparatorii raman in mare parte aceiasi de la an la an. „Colectiile s-au stabilizat, oamenii au devenit mai selectivi, dar se simte nevoia unor debutanti, a unor tineri cumparatori pe piata obiectelor de arta”, spune Mihail Bucur Papagheorghiu, director general Casa de licitatii Alis. Piata cumparatorilor de obiecte de arta este stratificata in cumparatori directi (n.r.- cei interesati de propriile colectii, chiar daca sunt putini, si cei pentru care arta reprezinta o investitie) si negustorii de obiecte de arta. Numeric, balanta inclina in favoarea cumparatorilor directi, datorita faptului ca negustorii nu au o baza de clienti foarte mare. Clientii straini, de exemplu, sunt foarte putini, „se pot numara pe degete”, explica Papagheorghiu. Atmosfera licitatiilor de obiecte de arta a adus in prim plan in 2003 nu personaje recunoscute ca fiind detinatorii unor averi fabuloase pentru Romania. Din contra, ciocanelul care anunta adjudecarea unei opere de arta a batut de cele mai multe ori in acest an in favoarea parlamentarilor romani. Dar nu numai politicienii sunt impatimiti dupa arta. Exista foarte multe averi ascunse, posesorii acestora nefiind cunoscuti publicului larg. Acestia sunt personaje care se regasesc cel mai des printre cumparatorii de obiecte de arta, persoane pe care le intalnim si la marele case de licitatii de la Londra sau New York. Generalizat, piata obiectelor de arta din Romania se situeaza valoric la o medie de un milion de dolari anual. Tendintele de innoire sunt minime. Sunt obiecte de arta care dintr-un motiv sau altul s-au plimbat de trei-patru ori prin casele de licitatii. si asta pentru ca exista momente in care orgoliile, ambitiile si uneori chiar tendinta de supraevaluare a celor care liciteaza duc pretul unor obiecte la valori foarte mari. De exemplu, la ultima licitatie din an organizata de Casa Alis, o ceasca de portelan de SA