Valoarea depozitelor la termen ale populatiei era la sfarsitul lunii octombrie 2002 de 140.700,1 miliarde lei (circa 4,25 miliarde euro), dupa cum se arata intr-un studiu realizat de BNR. 63,4% din acestea erau depozite in lei, in vreme ce restul (36,6%) erau in valuta. Cei mai economi s-au dovedit a fi bucurestenii. Valoarea medie a depozitelor in lei si valuta detinute de un cetatean al Capitalei era in momentul mentionat de 21,73 milioane lei, ceea ce reprezinta suma valorilor medii pe locuit
Valoarea depozitelor la termen ale populatiei era la sfarsitul lunii octombrie 2002 de 140.700,1 miliarde lei (circa 4,25 miliarde euro), dupa cum se arata intr-un studiu realizat de BNR. 63,4% din acestea erau depozite in lei, in vreme ce restul (36,6%) erau in valuta.
Cei mai economi s-au dovedit a fi bucurestenii. Valoarea medie a depozitelor in lei si valuta detinute de un cetatean al Capitalei era in momentul mentionat de 21,73 milioane lei, ceea ce reprezinta suma valorilor medii pe locuitor ale depozitelor in lei si valuta pentru ultimele opt judete din acest clasament. Practic, un bucurestean avea, in medie, economii plasate in depozite la termen in lei si valuta echivalente cu cele ale unui ialomitean, botosanean, giurgiuvean, mehedintean, severinean (locuitor al judetului Caras-Severin), vasluian, calarasan si oltean luate la un loc.
Urmatorii in topul celor mai economi romani sunt iesenii (10,92 milioane lei – valoarea medie pe locuitor a depozitelor in lei si valuta), urmati de clujeni (8,17 mil. lei), brasoveni (7,5 mil. lei) si constanteni (7,3 mil. lei). Sibienii, timisorenii, aradenii, muresenii si bihorenii ocupa urmatoarele cinci pozitii din acest top. Pe ultimele trei locuri din punctul de vedere al valorii economiilor plasate in depozite la termen in lei sau valuta se afla ialomitenii (1,3 mil. lei), botosanenii (2,63 mil. lei) si giurgiuvenii (2,64 mil. lei).
De remarcat ca, spre deosebire de restul tarii, bucurestenii au mai multa incredere in euro sau in dolarul american decat in lei, in cazul lor, valoarea depozitelor in valuta depasind-o pe cea a depozitelor in lei (57,3% pondere fata de 42,7%). Preferinta pentru valuta este insa in crestere in cinci din cele 41 de judete ale Romaniei (judetul Ilfov este inclus la Municipiul Bucuresti), fapt reliefat de rata mai mare de crestere a depozitelor la termen in valuta comparativ cu cele in lei (rata de crestere, fata de februarie 2002, de 152% a depozitelor la termen in valuta ale populatiei, comparativ cu 18,4% pentru cele in lei in Teleorman; 52,17% in Giurgiu, fata de 14,42%; 24,11% fata de 15,9% pentru Suceava; 29,05% fata de 19,45% in Neamt si 12,76% fata de 11,03% in Harghita). Toate cele cinci judete pot fi „suspectate” ca au acest comportament de economisire datorita faptului ca multi dintre locuitorii lor sunt plecati la munca in strainatate (patru din cele cinci judete inregistreaza rate mari ale somajului, in vreme ce judetul Harghita are populatie majoritar maghiara si deci posibilitatea de a pleca la lucru in Ungaria).
In topul judetelor cu cele mai mari depozite la termen in valuta pe cap de locuitor se afla, in afara Bucurestiului (echivalentul in valuta a 12,45 mil lei), Iasul (3,5 mil. lei), Timisul (3,3 mil. lei), Clujul (2,62 mil. lei) si Brasovul (2,53 mil. lei), in vreme ce pe ultimele locuri gasim Ialomita 149,2 mii lei, Giurgiu 268,06 mii lei, Teleormanul 326,37 mii lei si Calarasiul 384,7 mii lei.
Bucurestenii, iesenii, clujenii, sibienii si brasovenii au in schimb cele mai mari valori medii pe locuitor ale depozitelor in lei: 9,3 milioane lei (Bucuresti), 7,4 milioane (Iasi), 5,6 milioane (Cluj), 5,2 milioane Sibiu si 4,96 milioane lei (Brasov).
Produsul saptamanii: creditul ipotecar BCR
Facilitati oferite: HHHHH
Accesibilitate: HHHHH
Costuri: HHHHH
Printre facilitati, mentionam faptul ca solicitantul poate alege valuta (euro, dolar sau leu) si poate beneficia de o perioada de gratie de 3-12 luni in care va achita bancii numai dobanzile datorate si comisioanele aferente creditului. Perioada de rambursare se poate prelungi pana la 15 ani. Nu sunt necesari girantii, iar gama de operatiuni acoperite de acest tip de imprumut este foarte larga. Creditele pot fi acordate si pentru lucrari in regie proprie.
Ca accesibilitate, reteaua BCR. Un alt element de atractivitate este acela ca solicitantului i se accepta si alte venituri, nu numai cele de pe cartea de munca.
Costurile sunt reduse, dobanda -variabila – un pic mai mare decat cele mai bune oferte din piata, fiind compensata de comisioanele reduse aferente creditului (de gestiune, de asigurare etc.).
Graficele saptamanii
Preferinta bancilor in materie de credite se orienteaza, dupa cum o arata un studiu realizat de BNR, catre persoanele fizice si juridice din Bucuresti, 48,78% din aceste finantari adresandu-li-se lor. Din acestea aproximativ 80% sunt credite in valuta, spre deosebire de restul tarii, unde creditele in valuta au o pondere de 62% in totalul imprumuturilor contracate.
Raportat la numarul de locuitori, Bucurestiul se afla din nou pe primul loc, fiecarui „cap de bucurestean” revenindu-i 35,81 milioane lei. Urmeaza Iasul cu 8,02 mil. lei pe cap de locuitor, Sibiul cu 7,68 mil. lei, Timisul cu 7,61 mil. lei si Bihorul cu 7,21 mil. lei. Romanii (atat particulari, cat si agentii economici) cu cele mai putine „datorii” (nu intra in calcul datoriile de la intretinere, catre prieteni etc., ci doar cele catre banci) sunt giurgiuvenii (doar 1,41 mil. lei), teleormanenii (1,64 mil. lei) si dambovitenii (2,02 mil. lei).