In noiembrie 2004, Comisia Europeana a incheiat negocierile de aderare cu tara noastra, facand clar faptul ca nu eram pregatiti si confirmand astfel ca decizia politica a Uniunii Europene de a ingloba Romania a fost mai puternica decat considerentele de ordin economic. Tot atunci au fost facute publice domeniile in care intarzierea reformelor era alarmanta, este vorba despre Justitie si afaceri interne si Concurenta. Considerate de maxima importanta pentru orice stat care doreste sa fi
In noiembrie 2004, Comisia Europeana a incheiat negocierile de aderare cu tara noastra, facand clar faptul ca nu eram pregatiti si confirmand astfel ca decizia politica a Uniunii Europene de a ingloba Romania a fost mai puternica decat considerentele de ordin economic. Tot atunci au fost facute publice domeniile in care intarzierea reformelor era alarmanta, este vorba despre Justitie si afaceri interne si Concurenta. Considerate de maxima importanta pentru orice stat care doreste sa fie membru al Uniunii Europene, cele doua capitole de negociere la care avem restante serioase au fost inchise de Comisia Europeana in schimbul a doua garantii din partea noastra. Prima: cuvantul de onoare ca vom recupera intarzierile, adica vom lasa deoparte jocurile politice dictate de interesele mafiote ale finantatorilor partidelor. A doua garantie pe care am agreat-o a fost clauza de salvgardare. Daca nu ne respectam cuvantul, nu aderam la 1 ianuarie 2007, ci in 2008.
In luna iunie, in timp ce la Bucuresti clasa politica era captivata de jocul declansarii alegerilor anticipate, Comisia Europeana ne-a expediat o scrisoare in care face foarte clare capitolele la care avem restante. Sunt sapte la numar: libera circulatie a bunurilor, concurenta, dreptul societatilor comerciale, agricultura, impozitarea, mediul, justitia si afacerile interne. Din enumerarea lor reiese, pe de o parte, ca celor doua puncte slabe din decembrie li s-au mai adaugat cinci si, pe de alta parte, ca nerespectandu-ne cuvantul dat la incheierea negocierilor ne paste amanarea aderarii.
In incercarea de actualizare a informatiilor despre stadiul recuperarii restantelor guvernantilor la capitolele deficitare, “Capital” a inventariat situatia, consultand, cum era firesc, in primul rand institutiile publice responsabile. Fara exceptie, indiferent de domeniul de care se ocupa, conducatorii lor ne-au spus ca nu exista probleme, ca suntem in grafic si ca scrisoarea de avertizare a CE este doar o formalitate, o practica de rutina in relatia cu tarile in curs de aderare. Agricultura este la standarde europene, ajutoarele de stat sunt legale, contrafacerile nu mai sunt de actualitate, licitatiile publice sunt transparente si favorizeaza pe cei mai buni dintre cei buni, numai Comisia Europeana se incapataneaza in “rutina” avertismentelor fara corespondenta in realitate.
Altii sunt vinovati de sincopele din domeniul ajutoarelor de stat
Cine pierde: Subventionarea unui producator este facuta de stat, din bani publici. Daca subventia este ilegala, el este amendat, iar amenda este incasata de tara in care a exportat produse subventionate, ceea ce inseamna ca banii contribuabililor romani intra in buzunarele strainilor.
Consecinta nerespectarii regulilor europene: activarea clauzei, amanarea aderarii.
“Ajutorul de stat nu este doar problema Consiliului Concurentei, ci a tuturor ministerelor care acorda un asemenea ajutor. In ceea ce ne priveste, nu exista intarzieri in indeplinirea criteriilor impuse de UE.”
Mihai Berinde,
presedintele Consiliului Concurentei
EUROPENII NU VAD CU OCHI BUNI PIRATERIA INTELECTUALA
Cine pierde: o tara in care produsele contrafacute sunt ceva obisnuit poate tine la distanta investitorii seriosi si reprezinta un pericol de “infestare” cu falsuri a pietelor vecine.
Consecinta nerespectarii regulilor europene: neajunsurile in domeniul luptei impotriva pirateriei si contrafacerii nu pot, cel putin teoretic, sa duca la amanarea integrarii.
MAREA CORUPTIE NE POATE TINE UN AN PE BARA
Cine pierde: granitele nesigure inseamna contrabanda si imigratie ilegala, ceea ce, in conditiile mentinerii controalelor la frontierele Spatiului Schengen, ar putea afecta in cea mai mare masura Romania.
Consecinta nerespectarii regulilor europene: activarea clauzei de salvgardare, ceea ce inseamna ca aderarea va fi amanata cu cel putin un an.
Achizitiile si licitatiile publice merg brici, dar numai pe hartie
Cine pierde: Fara o transparenta a contractelor si a achizitiilor, nici un investitor strain nu va mai veni in Romania. Coruptia administratiei publice se poate generaliza.
Consecinta nerespectarii regulilor europene: Este o problematica peste care oficialii UE nu vor trece usor si nu vor renunta pana cand nu vom indeplini anumite conditii
Plata informatizata a taxelor bate pasul pe loc
Cine pierde: Capacitatea de colectare a Ministerului Finantelor nu se poate imbunatati fara o evidenta clara a sumelor ce urmeaza a fi incasate. Fara colectarea acestor sume la buget, Finantele au ales deja o solutie, respectiv majorarea impozitelor indirecte.
Consecinta nerespectarii regulilor europene: prin recul, poate activa clauza de salvgardare.
Inregistrarea animalelor tine Capitolul Agricol pe loc
Cine pierde: Fara functionarea structurilor cerute de Bruxelles, agricultura nu va primi bani comunitari; Industria alimentara va fi si ea lovita, neavand voie sa cumpere anumite produse animaliere, daca nu exista structuri de control in zootehnie.
Consecintele ramanerilor in urma: Fara banii europeni, agricultura este condamnata la subdezvoltare, iar importurile alimentare pot exploda.
“Toata lumea asteapta ca instanta sa se pronunte. Rezultatul poate insemna reluarea intregului proces de inregistrare, in cazul in care contestatia va fi acceptata.”
Valeriu Steriu,
presedintele Asociatiei Producatorilor de Lapte
Institutiile de mediu nu au suficienti specialisti
Cine pierde: Comunitatile locale si firmele cu probleme vor pierde bani europeni din cauza lipsei unor proiecte credibile, bine facute, prin care sa motivam solicitarile de fonduri.
Consecintele ramanerilor in urma: Pe langa activarea clauzei de salvgardare, riscam sa ramanem cu mari probleme de mediu, de la calitatea apei potabile, pana la emisiile periculoase ale unor agenti economici.
Comisia Europeana semnala in luna iunie a.c. ca nu suntem in grafic cu indeplinirea angajamentelor pe care ni le-am asumat in domeniul ajutoarelor de stat. Guvernului roman i se atragea atentia asupra urmatoarelor puncte nevralgice, a caror nesolutionare ne poate costa data aderarii: carente in evidenta ajutoarelor de stat acordate, nerespectarea legislatiei de catre ministerele finantatoare de ajutoare de stat, probleme in initierea investigatiilor din oficiu si a raportarii ajutoarelor de stat acordate in trecut industriei siderurgice. Cu alte cuvinte, stam bine la adoptarea legilor europene in domeniul ajutoarelor de stat, dar nu prea grozav la aplicarea acestora.
Presedintele Consiliului Concurentei, institutia care aproba ajutoarele de stat si, dupa caz, constata ilegalitatea si incompatibilitatea acestora cu normele europene, ne-a declarat ca in ceea ce priveste evidenta ajutoarelor acordate si initierea investigatiilor din oficiu, Comisia Europeana nu ne mai poate reprosa nimic. Problema a fost rezolvata inca din decembrie 2004, cand a fost creata o directie de autorizare a ajutorului de stat si alta de monitorizare, inventariere si control. In paralel, au fost create comitete interministeriale de dialog, al caror rost este discutarea ajutoarelor de stat in faza de proiect, astfel incat Consiliul Concurentei sa afle despre intentiile de acordare si sa-si poata formula la timp observatiile. Mihai Berinde considera ca tonul critic al scrisorii de avertizare nu are drept tinta institutia pe care o conduce: “Consiliul Concurentei isi indeplineste obligatiile la standarde europene, dar noi nu suntem singurii responsabili de acordarea ajutoarelor de stat”. Se refera la ministerele finantatoare, care nu intotdeauna anunta Consiliul Concurentei ca acorda asemenea ajutoare, informatie pe care nu ne-a dat-o o autoritate din Romania, asa cum ar fi fost firesc, ci un oficial strain. Nelie Kroes, comisarul pentru concurenta al Comisiei Europene, era ferm convinsa, cu doua luni in urma, ca, daca vom continua in ritmul de pana atunci, va recomanda amanarea datei aderarii. Scrisoarea de avertizare, ulterioara declaratiei sale, i-a intarit spusele, desi, daca ne luam dupa oficialii romani, nu mai era nevoie, pentru ca noi ne-am facut lectiile.
Nici implementarea legislatiei privind drepturile de autor nu ii multumeste pe oficialii europeni. In ciuda acestui fapt, atat autoritatile competente, cat si ONG-urile din domeniu spun ca situatia nu este tocmai grava. “Au existat,
intr-adevar, unele restante legislative: trebuia eliminate limitele procentuale in cazul negocierii dintre posturile TV si societatile de cablu si trebuia introduse in lege ultimele directive europene in domeniu. Insa, printr-o ordonanta de urgenta, adoptata pe 14 iulie, aceste probleme au fost rezolvate”, explica Eugen Vasiliu, directorul general adjunct al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA).
In ceea ce priveste aplicarea legislatiei, reprosul Bruxelles-ului este ca institutiile menite sa actioneze pentru respectarea proprietatii intelectuale nu au capacitatea de a face acest lucru. “Reprosul e justificat. Noi avem atributii de control, insa nu avem nici personal, nici fonduri pentru a face acest lucru. Apoi, nu e normal ca noi sa fim si organ de expertiza si organ de control”, spune Vasiliu.
Gabriel Turcu, presedintele Asociatiei Romane Anti-Contrafacere, REACT, care reprezinta interesele a circa 150 de marci internationale, spune ca evolutia actiunilor de combatere a contrafacerilor este spectaculoasa. “Nu este cel mai sensibil capitol si nu suntem de aratat cu degetul. In primele trei luni ale lui 2005, am depasit activitatea pe intreg anul 2004. si pe piata se simte: proportia marfurilor contrafacute a scazut sub 40%, in conditiile in care media europeana e in crestere, de la 20% spre 25%”, afirma el.
Din punct de vedere statistic, Romania sta cel mai bine in regiune, mult mai bine chiar decat Bulgaria. In opinia presedintelui REACT, problema reala o reprezinta coruptia din randurile autoritatilor locale, care pune de multe ori bete in roate actiunilor anti-contrafacere.
In domeniul Justitie si afaceri interne, specialistii Comisiei Europene au descoperit doua mari neajunsuri. In primul rand, este vorba de intarzierile si ezitarile privind punerea in aplicare a legislatiei anti-coruptie, mai ales in ceea ce priveste coruptia la nivel inalt. Institutiile din domeniu nu au facut public cate astfel de cazuri sunt in lucru, asta poate si pentru ca numarul lor este infim.
A doua problema semnalata de Bruxelles este reprezentata de managementul defectuos al granitelor. Nici aici nu am primit un raspuns oficial, insa, pe langa chestiuni de procedura, cum ar fi revizuirea planului de investitii – cu alte cuvinte, trebuie sa scoatem mai multi bani din buzunar pentru controversata securizare a frontierelor, teama europenilor este mult mai concreta: un stat membru care nu are granite bine pazite poate reprezenta o poarta de intrare in UE pentru migranti si marfuri ilegale.
Nemultumirile Comisiei Europene in sectorul achizitiilor publice se refera la modalitatile de aplicare a legilor existente. “ Capitolul este inchis provizoriu din 2003. Legislativ, stam bine. Legea este buna, dar nimeni nu o respecta, vezi contractul cu Bechtel”, ne-au declarat surse din Ministerul Finantelor. Conform acestora, oficialii UE au reclamat ca tocmai neaplicarea legii privind achizitiile publice determina fapte de coruptie. Discutiile cu oficialii UE au condus la necesitatea infiintarii, de la 1 octombrie 2005, a Agentiei Nationale de Reglementare a Achizitiilor, mare parte a costurilor fiind suportate de UE. “Conform Ordonantei nr. 74/2005, cadrul legal pentru functionarea Agentiei a fost indeplinit. Daca insa cei de acolo nu vor avea putere decizionala, degeaba se infiinteaza”, au precizat sursele citate. Oficialii din Ministerul Finantelor a mai spus ca noua lege a achizitiilor publice va fi gata in vara anului viitor. “Pe acest palier avem probleme de mentalitate. Pur si simplu, romanii refuza sa respecte legea”, au mai spus sursele citate.
La data de 31 martie 2005, Ministerul Finantelor ar fi trebuit sa detina un sistem informatic de administrare a creantelor fiscale. Cu alte cuvinte, la acea data directia financiara din Iasi ar fi stiut ce datorii are o companie din Arad care doreste sa investeasca in orasul moldovean. Dar, piedicile in calea indeplinirii acestor obiective au fost tocmai ideile personalului care administreaza creantele statului si care au determinat modificari la Codul de procedura fiscala. “Prin modificarile aduse Codului de procedura fiscala, s-a impus decalarea termenului, intrucat in sistemul informatic aflat in lucru trebuia introduse si noile prevederi fiscale. In acest sens s-a propus, si conducerile ANAF si a MFP au aprobat, decalarea termenului de punere in functiune a noului sistem pentru 30 septembrie 2005. Despre aceasta decalare de termen s-au facut comunicarile necesare catre reprezentantii Comisiei Europene”, ne explica Ministerul Finantelor, prin Directia de Tehnologia Informatiei.
Chiar daca incearca sa calmeze situatia precizandu-ne ca “in prezent, sistemul este in faza finala a realizarii”, spre final, IT-ul din Finante ne reaminteste, totusi, ca in 15 iulie 2005 s-au mai adus modificari ale Codului de procedura fiscala. Se pare insa ca aceste noi modificari, chiar daca afecteaza sistemul informatic ce va fi pus in aplicare, nu reusesc sa convinga UE de necesitatea unei noi amanari. “Conducerea Agentiei de Administrare Fiscala a stabilit un calendar de instruiri si testare a cunostiintelor personalului teritorial care va implementa sistemul. Au fost stabilite doua centre pilot, care in luna septembrie vor testa sistemul cu date reale, astfel incat angajamentul de punere in aplicare a acestuia la 30 septembrie sa fie realizat”, ne mai spune Ministerul Finantelor.
Agricultura pare a fi preferata europenilor cand vine vorba de probleme. Doua zone sensibile, inregistrarea animalelor si functionarea Agentiei de Plati, risca sa tina acest sector departe de Europa.
Anul trecut, procedura de marcare a animalelor a fost oprita prin ordin judecatoresc, dupa ce o firma a contestat procedura licitatiei publice care a atribuit inregistrarea caprelor, oilor si porcilor unei societati concurente. Dupa o serie de infatisari si decizii la diverse instante, in luna aprile a acestui an, instanta a decis reluarea procesului.
“Asteptam sa ne citeze pentru a relua procesul”, afirma Alina Monea, purtator de cuvant al Agentiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), structura responsabila pentru derularea procesului de inregistrare a animalelor. Nu am putut afla cand se va intampla acest lucru, dar, pana la pronuntarea unei decizii definitive, ANSVSA nu are dreptul sa inregistreze animale. In lipsa unei baze de date cu aceste animale, nu vom primi bani pentru zootehnie si este posibil sa nu putem exporta carne in UE.
“Toata lumea asteapta ca instanta sa se pronunte. Rezultatul ar putea fi aflat la sfarsitul toamnei si poate insemna reluarea intregului proces de inregistrare, in cazul in care contestatia va fi acceptata”, arata Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Lapte si fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
O alta problema a agriculturii este Agentia de Plati si Interventie, care trebuia, conform planului initial al autoritatilor romane, sa functioneze inca de la inceputul anului. Termenul a fost amanat pentru mijlocul anului 2005. De atunci, Agentia functioneaza la turatie redusa, fiind responsabila doar pentru o mica parte a fondurilor destinate agriculturii. Ca si in alte cazuri, autoritatile spun ca nu exista inca suficient personal pentru derularea fondurilor.
“Intre luna ianuarie a anului 2004 si luna martie a lui 2005, Agentia a avut doar 16 angajati”, spune Alexandru Marchis, euroconsilier in Ministerul Agriculturii. Indiferent de explicatii, autoritatile au intrat in criza de timp. Spre a face o comparatie, Agentia SAPARD, care s-a nascut cu atatea probleme, este de trei ori mai mica decat Agentia de Plati si Interventie!. Angajatii acestei institutii trebuie sa puna rapid in functiune o baza de date gigant, numita IACS, care sa cuprinda toate fermele din Romania. In plus, o serie de alte structuri nu sunt nici macar in faza de constructie. Amintim aici de sistemul de interventie pe piata, care trebuie sa fie functional la sfarsitul anului viitor.
Europenii au aratat si catre capitolul de Mediu cand au facut lista domeniilor unde Romania inregistreaza probleme. Potrivit scrisorii de avertizare, implementarea legislatiei de mediu a ramas in urma programului stabilit.
Potrivit oficialilor Ministerului Mediului, aceasta ramanere in urma este din cauza lipsei personalului necesar noilor structuri infiintate pentru aplicarea legislatiei specifice. Mai precis, pana la sfarsitul anului, trebuie ocupate circa 400 de posturi la Agentia de Protectie a Mediului (APM). Potrivit lui Atilla Korodi, secretar de stat in Ministerul Mediului, oferta ministerului nu atrage specialistii necesari bunei desfasurari a activitatii APM. “Fisa postului cere vechime de cinci ani si ofera salarii de patru mii de lei noi, ceea ce nu atrage specialistii catre structurile statului”, arata Korodi.
Ministerul Mediului are nevoie de acesti specialisti pentru a demonstra europenilor ca angajamentele luate in numele firmelor autohtone cu probleme sunt respectate.