Președintele Consiliului Fiscal avertizează asupra dezechilibrelor majore
România se confruntă cu o deteriorare accelerată a încrederii piețelor și a investitorilor, în contextul în care deficitul bugetar a depășit nivelul din 2020 – anul pandemiei – iar datoria publică a trecut pragul de 54% din PIB. Președintele Consiliului Fiscal, academicianul Daniel Dăianu, atrage atenția asupra riscurilor sistemice, avertizând că economia națională alunecă periculos spre o criză de încredere.
Declarațiile fac parte din cel mai recent raport al Consiliului Fiscal, „România – Zona Euro Monitor” (ediția nr. 18/2025), care deschide o analiză alarmantă privind vulnerabilitățile economiei românești. Potrivit documentului, necorectarea deficitului bugetar poate duce la ieșiri masive de capital, o depreciere accelerată a leului și reacții nefavorabile din partea piețelor internaționale.
Deficit bugetar a ajuns la un nivel peste cel din anul pandemiei
Conform raportului, dacă este considerat impactul recalculării pensiilor, deficitul bugetar aferent anului 2024 a depășit pragul de 9,2% din PIB – nivelul înregistrat în 2020.
„Dacă se consideră impactul anualizat al recalculării pensiilor, deficitul bugetar în 2024 l-a depăşit pe cel din anul Pandemiei (din 2020) – când a fost 9,2% din PIB! Aceasta denotă execuţii bugetare presărate cu imprudenţe de construire a bugetelor şi derapaje considerabile, subestimarea necesităţii de consolidare fiscală”, avertizează Daniel Dăianu în introducerea documentului.
În același timp, datoria publică a crescut rapid, depășind 54% din PIB la sfârșitul anului trecut. Situația este cu atât mai gravă cu cât România, nefiind parte a zonei euro, se confruntă și cu riscuri valutare suplimentare.
„Cei care cu mare lejeritate arată că alte state din UE au datorii publice considerabil superioare merg pe o cale de argumentaţie eronată; România nu este în zona euro, există risc valutar, iar deficite bugetare mari îngreunează accesul la finanţare, pot induce reacţii nervoase ale pieţelor. Cei care spun că şi alte state au deficite bugetare mari şi nu trebuie să fim îngrijoraţi nu judecă tabloul întreg. De pildă, Polonia a avut în 2024 un deficit bugetar de 6,6% din PIB, dar şi un deficit de cont curent de sub 1% din PIB – care în Romania a fost de peste 8% în 2024. Mai mult, cheltuielile de apărare în Polonia au fost de 4,7% din PIB în 2024.
Altfel spus, dacă nu ar fi crescut cheltuielile de apărare atât de mult, deficitul bugetar în statul vecin ar fi fost probabil sub 5% din PIB. Asemenea cifre sunt grăitoare. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27 la sută din PIB, faţă de media de peste 40% în UE, faţă de 34-35% la ţările din regiune), este un handicap enorm”, subliniază Dăianu.
Combinație periculoasă între un deficit bugetar ridicat și un deficit de cont curent în creștere
Academicianul pune accent pe „sindromul deficitelor gemene” – o combinație periculoasă între un deficit bugetar ridicat și un deficit de cont curent în creștere, care reflectă o dependență accentuată de finanțare externă. În 2024, deficitul de cont curent al României a depășit 8% din PIB, peste 60% din această sumă fiind acoperită prin resurse împrumutate.
„Este de repetat, consolidarea fiscală este necesară şi fiindcă România suferă de „sindromul deficitelor gemene” (twin deficits); la deficitul bugetar foarte înalt se adaugă unul de cont curent foarte înalt. În 2024, cum se menţionează mai sus, acesta din urmă a depăşit 8% din PIB şi peste 60% din finanţare a fost prin resurse împrumutate. Deficitul de cont curent al României este între cele mai mari (ca procent din PIB) în UE şi este singular în regiune; Cehia, Ungaria, Polonia, ce sunt ţări cu care ne comparăm în mod tradiţional, au deficite mult inferioare.
Deficitul bugetar foarte mare explică în bună măsură deficitul de cont curent. Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naţionale. Contextul internaţional tot mai nefavorabil complică mult situaţia economică autohtonă. Trebuie să se înţeleagă că BNR nu poate fi un factotum, că nu poate asigura singură stabilitatea macroeconomică a României”, notează Dăianu.
În aceste condiții, consolidarea fiscală este esențială, nu doar prin reducerea cheltuielilor, ci și prin creșterea veniturilor fiscale, care rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană – 26-27% din PIB, față de peste 40% media UE.
Nevoia de reformă structurală și pericolul pierderii fondurilor europene
Raportul atrage atenția și asupra ineficienței administrative în absorbția fondurilor europene și a pericolului real de a pierde miliarde de euro din PNRR. În paralel, România se confruntă cu o creștere necesară a cheltuielilor de apărare, ceea ce pune presiune suplimentară pe buget.
„În România se poate aloca mai mult pentru apărare şi printr-o contribuţie a cetăţenilor, a mediului de afaceri. Şi pentru bugetul UE se poate avea în vedere aşa ceva. Alternativa ar fi să se reducă mult cheltuieli în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică şi socială foarte dificile”, afirmă Dăianu.
Ținta oficială de a reduce deficitul sub 3% din PIB în următorii șapte ani pare ambițioasă, în condițiile în care cheltuielile cu apărarea ar putea crește până la 3-4% din PIB. „Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Trebuie operată şi o reformă a Statului”, subliniază economistul.
România se apropie de o zonă de risc economic ridicat
România se apropie de o zonă de risc economic ridicat, în care dezechilibrele gemene, creșterea datoriei și slaba performanță în colectarea veniturilor riscă să pună sub semnul întrebării stabilitatea financiară. Cu fondurile europene aflate pe o traiectorie descendentă și o presiune crescută pentru cheltuieli de apărare, marja de manevră este tot mai redusă.
„Importanţa UE pentru România este greu de subestimat, deoarece Uniunea s-a născut în principal ca un proiect de pace – deci nu numai pentru reconstrucţie economică. O Uniune mai divizată, fragilă, ar fi de rău augur pentru securitatea europeană, ne-am putea întoarce către o istorie înnegurată a Europei, perioada interbelică. Remarca este valabilă şi pentru NATO”, avertizează în final Daniel Dăianu.
