România a promis Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar printr-un Plan Fiscal pe șapte ani, iar economiștii avertizează că acest obiectiv se poate atinge doar prin creșteri de taxe. Guvernul analizează trei opțiuni majore pentru creșterea veniturilor bugetare.
România, între deficit și noi taxe
România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar printr-un Plan Fiscal pe șapte ani, iar economiștii avertizează că acest obiectiv nu poate fi atins decât prin măriri de taxe.
Un deficit bugetar reprezintă diferența negativă dintre veniturile și cheltuielile unui stat într-o anumită perioadă, iar reducerea acestuia este crucială pentru asigurarea unui echilibru economic pe termen lung. Deficitul ridicat poate duce la îndatorarea excesivă a statului, afectând stabilitatea economică a țării.
Planul fiscal al Guvernului pentru perioada 2025-2031, un proiect extins de peste 100 de pagini, a fost elaborat în conformitate cu Regulamentul UE și presupune implementarea unei reforme fiscale care vizează revizuirea regimului de impozitare pentru principalele categorii de taxe și impozite.
Acesta vine în contextul în care România trebuie să găsească soluții pentru reducerea deficitului și stimularea economiei, documentul poate fi consultat aici.
În termeni simpli, un impozit reprezintă o sumă de bani pe care persoanele fizice sau juridice o plătesc statului pentru a contribui la finanțarea cheltuielilor publice.
În acest caz, Guvernul ia în calcul măsuri de creștere de impozite și taxe plătite de către români, inclusiv majorarea impozitului pe venitul persoanelor fizice de la 10% la 20%, față de cota actuală.
Pe lângă această posibilă majorare de taxe, Planul fiscal prevede și alte măsuri, printre care reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și creșterea impozitelor pe dividende și proprietăți. De asemenea, este luată în calcul scăderea plafonului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro, cel mai probabil în trepte, astfel încât micile afaceri să își adapteze gradual obligațiile fiscale.
Cele trei variante de lucru propuse de Ministerul Finanțelor
În prezent, Ministerul Finanțelor și aparatul guvernamental analizează trei mari variante de lucru pentru creșterea veniturilor bugetare, niciuna dintre ele nefiind oficial confirmată din cauza sensibilității subiectului, într-o perioadă electorală, scrie G4media.ro
Această incertitudine subliniază importanța alegerilor prezidențiale care vor urma, având un impact direct asupra deciziilor fiscale viitoare.
Toate cele trei variante se completează cu măsuri de bază, printre care creșterea impozitului pe dividende (probabil de la 8% la 10%), majorarea impozitului pe proprietăți din 2026 și ajustarea plafonului pentru microîntreprinderi.
1. Varianta 1 prevede creșterea impozitului pe veniturile angajaților de la 10% la 20%, prin includerea contribuțiilor de asigurări de sănătate și aplicarea aceleași cote pe toate tipurile de venituri. În această variantă, ar urma eliminarea unor excepții fiscale, ceea ce ar contribui la creșterea veniturilor bugetare.
2. Varianta 2 propune o creștere a cotei generale de TVA de la 19% la 21%, cu păstrarea cotelor reduse pentru medicamente, alimente, HoReCa și hrana pentru animale. De asemenea, ar fi prevăzută o majorare a impozitului pe venit de la 10% la 13%. În cazul în care Guvernul ar decide să elimine cotele reduse, TVA-ul general ar putea rămâne la 19%, pentru a nu afecta major toate sectoarele economiei.
3. Varianta 3 vizează introducerea unui impozit progresiv pe venit, o măsură susținută exclusiv de PSD. În acest scenariu, persoanele cu venituri mai mari ar plăti impozite mai mari, iar cei cu venituri mici ar beneficia de cote reduse. Această schimbare radicală de politică fiscală ar putea fi adoptată doar dacă viitoarea coaliție guvernamentală va susține o astfel de reformă.
Impactul inflației asupra creșterii taxelor
Inflația, care reprezintă creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie, poate influența semnificativ deciziile fiscale ale unui guvern. Creșterea de taxe într-un context inflaționist poate pune presiune suplimentară pe cetățeni, afectând puterea de cumpărare. În acest context, Guvernul va trebui să echilibreze necesitatea reducerii deficitului bugetar cu impactul pe care aceste măsuri îl pot avea asupra economiei și cetățenilor.
În concluzie, Guvernul român analizează mai multe opțiuni pentru a reduce deficitul bugetar și a sprijini economia, dar majorarea taxelor și impozitelor rămâne o soluție inevitabilă pe termen mediu. Modificările propuse ar putea aduce atât provocări, cât și oportunități pentru stat, dar și pentru cetățeni, în contextul unui climat economic incert.