Parcul auto din România a crescut la peste 8,2 milioane vehicule în 2018 însă infrastructura rutieră nu ţine pasul, se arată în cel mai recent studiu PwC Digital Auto Report.

Consultanţii companiei atrag atenţia, de asemenea, şi asupra faptului că municipiul Bucureşti se află de mai mulţi ani în topul celor mai congestionate oraşe din Europa iar nivelul particulelor din aer este dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

„Parcul auto din România a crescut cu 7,4% în 2018 conform datelor oficiale, la peste 8,2 milioane vehicule, dar infrastructura rutieră nu ţine pasul. Spre exemplu, Bucureşti, cu circa 1,4 milioane de autoturisme înmatriculate oficial, la care se adaugă cele în tranzit, este de mulţi ani în topul celor mai congestionate oraşe din Europa, iar nivelul particulelor în suspensie din aer este dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acest context, sunt necesare soluţii noi de transport, o variantă fiind modelele de proprietate alternative, precum abonamentul, închirierea, car sharing, ride hailing, ride sharing şi micro mobility’, a declarat Daniel Anghel, partener şi liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

Când vom începe să renunțăm la mașinile personale

Pe de altă parte, estimările pentru Europa arată că parcul auto va creşte cu 1,4% până în anul 2025, după care se va reduce cu 5,4% până în 2030, ca urmare a dezvoltării platformelor de mobilitate de tipul Uber, Clever sau Bolt dar şi a modalităţilor de proprietate alternative, potrivit studiului citat.

Parcul auto al Europei va ajunge la 273 milioane maşini în 2025, de la 269 milioane maşini în acest an, după care se va reduce până în 2030.

Raportul PwC dă ca exemplu Germania, unde ponderea persoanelor care deţin o maşină proprie a scăzut de la 43% în 2010 la 36% în 2018, în timp ce flotele auto, fie că sunt ale companiilor, firmelor de închirieri sau ale platformelor de mobilitate au crescut în aceeaşi perioadă de la 57% la 64%. „Este o tendinţă care se extinde tot mai mult la nivel global şi pune presiune inclusiv pe preţurile autovehiculelor, pe fondul creşterii puterii de negociere”, arată sursa.

Potrivit sondajului realizat de PwC în rândul europenilor, inclus în raport, 74% dintre consumatori vor opta pentru cel mai convenabil mod de a călători, inclusiv pentru folosirea mai multor tipuri de transport, iar 28% dintre proprietarii europeni de vehicule cred că pot câştiga bani din împărţirea maşinii lor printr-o platformă peer-to-peer.

De asemenea, peste 50% dintre consumatori ar fi dispuşi să plătească până la 250 dolari pentru un abonament lunar pentru plimbări nelimitate în oraş. Un procent similar (47%) dintre consumatorii europeni ia în considerare renunţarea la propria maşină în favoarea serviciilor de robotaxi autonome dacă vor avea un preţ adecvat.

Orașele din România încep să pregătească renunțarea la mașini.  „Chiar şi prin măsuri coercitive”

Ca să poți renunța la mașina personală, trebuie să ai o alternativă, iar una dintre marile probleme cu care se confruntă orașele din România este transportul public. Autoritățile locale încep să ia măsuri privind transportul public pentru a-i determina pe locuitori să renunțe la mașini.

De exemplu, primăria municipiului Târgu Jiu a demarat, chiar astăzi, implementarea proiectului „Reabilitare, modernizare şi extindere sistem de transport public în comun prin troleibuz”, investiţie care are o valoare de aproximativ 24 de milioane de euro.

„Perioada de implementare a acestui proiect este de 40 de luni. Este un proiect extrem de important pentru noi şi sunt sigur că ne vom încadra în această perioadă. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă reducerea emisiilor de carbon în municipiul Târgu Jiu prin reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de transport public prin troleibuz. Interesant la acest proiect este faptul că numărul de persoane care beneficiază de acest proiect este de 95.869 locuitori care reprezintă populaţia întregului oraş la 1 ianuarie 2018, numărul de călători la nivelul anului 2026, pe transportul în comun ar trebui să crească cu 45% faţă de situaţia de la acest moment. Pe partea cealaltă, numărul de deplasări cu auto personal scade cu 8%. Noi sperăm ca aceasta este doar o cifră estimativă şi speranţa noastră este legată de faptul că, odată cu dezvoltarea acestui sistem modern de transport în comun, vom putea face în aşa fel, chiar şi prin măsuri coercitive, ca o mare parte din populaţia municipiului Târgu Jiu, noi estimăm undeva la 45%, să folosească mijloace de transport în comun moderne”, a declarat primarul Marcel Romanescu.

El a adăugat că obiectivele specifice ale proiectului sunt diminuarea traficului rutier cu autoturisme şi a emisiilor de echivalent CO2 din transport, prin transferul unei părţi din cota modală a transportului privat cu autoturisme, către transportul public, prin îmbunătăţirea eficienţei transportului public de călători, dezvoltarea unui sistem de transport public de călători atractiv, eficient şi competitiv prin modernizarea şi extinderea sistemului de transport public cu troleibuzul.

„Rezultatele proiectului vor fi scăderea anuală a gazelor cu efect de seră: 3.525 de tone echivalent CO2/an, creşterea estimată a numărului de pasageri pe an cu circa 45%, troleibuze achiziţionate – 15 bucăţi (6 troleibuze de 12 metri şi 9 troleibuze cu autonomie extinsă), reţea contact modernizată – 13,62 kilometri, vor fi 0,36 de kilometri de reţea noua (cale dublă), sistem de e-ticketing creat (pentru 15 vehicule, 40 de staţii şi 40 de punct de reîncărcare), staţii aşteptare reabilitate prin proiect – 40”, a mai spus Marcel Romanescu.

Top 10 cele mai poluate oraşe din România

Ministrul Mediului, Cosel Alexe, a anunțat că 10 orașe din România trebuie să facă planuri preventive în ceea ce privește reducerea nivelului de poluare, la recomandarea instituțiilor europene, pentru a se evita o eventuală procedură de infringement.

Potrivit ministrului, cele 10 orașe care trebuie să facă planuri pentru în ceea ce privește reducerea poluării sunt: Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Galați, Bacău, Ploiești și Pitești.

„Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a spus Costel Alexe, potrivit Digi24.

Șapte milioane de persoane mor anual din cauza poluării

Peste şapte milioane de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an din cauza poluării atmosferice, fiind mai multe decese decât cele provocate de fumat, relevă un studiu al Societăţii Europene de Cardiologie. Potrivit cercetătorilor, impactul PM 2,5 asupra sănătăţii – cel mai periculos indice de poluare posibil în marile oraşe şi principala cauză de afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare – este mult mai grav decât s-a crezut anterior.

Oamenii de ştiinţă au făcut apel la reducerea limitei superioare pentru PM 2,5 în Uniunea Europeană, care este în prezent stabilită la 25 micrograme pe metru cub, de 2,5 ori mai ridicată în comparaţie cu liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.