La capitolul cumpăraturi de pe internet, românii sunt urmaţi de bulgari, cu 7% din total, şi de italieni, cu 15%. Cea mai mare pondere a celor care preferă să facă achiziţii online se înregistrează în Marea Britanie (71%) şi Luxemburg (65%).
Studiul mai arată că doar 43% dintre români au încredere că autorităţile naţionale le protejează drepturile de consumatori, faţă de o medie la nivelul UE de 58%, iar 54% dintre ei cred că furnizorii le respectă aceste drepturi (65% media UE). De asemenea, 51% dintre români simt că sunt protejaţi în mod adecvat prin măsurile naţionale de protecţie a consumatorilor, comparativ cu 62% dintre europeni.

Primii la suspiciunea de nesiguranţă a produselor
Pe de altă parte, 51% dintre consumatorii români (cea mai mare proporţie din UE) şi 47% dintre greci cred că un număr semnificativ de produse sunt nesigure, comparativ cu numai 6% în Finlanda şi 7% în Olanda. În cazul retailerilor, proporţiile sunt de 42% în România şi 35% în Grecia, faţă de 2% în Estonia şi Finlanda şi 5% în Irlanda.

O proporţie de 87% dintre retailerii din România, cea mai mare la nivelul UE, consideră că autorităţile publice monitorizează atent şi asigură conformitatea cu legislaţia privind consumatorii în domeniul lor de activitate, faţă de 85% în Marea Britanie, 84% în Belgia şi Olanda, 55% în Grecia, 56% în Islanda, 57% în Bulgaria şi 59% în Polonia.

Tabloul de bord mai indică, de asemenea, că nu este la fel de uşor pentru consumatori să cumpere din străinătate faţă de propria ţară, ceea ce înseamnă că nu au acces la o paletă mai largă de alegere şi la economii cu beneficii potenţiale de până la 204 miliarde de euro pe an.

O altă concluzie a studiului este aceea că, în timp ce comerţul electronic continuă să se extindă, tranzacţiile rămân în mare măsură interne, în pofida potenţialului reprezentat de paleta mai largă de alegeri şi de economiile care se pot realiza dincolo de frontiere. Consumatorii pot fi mai încrezători în cumpărăturile din alte ţări UE, deoarece îngrijorarea lor cu privire la comercianţii străini se arată a fi în mare măsură nefondată, iar comerţul electronic transfrontalier pare a fi cel puţin la fel de fiabil ca cel intern.