aparte. Celor obisnuiti cu granita de vest a Romaniei, le vine greu sa inteleaga de ce la punctul de frontiera de la Sculeni dimineata este coada la intrarea in Romania, iar seara, la iesire. Explicatia o afli destul de repede, pe masura ce faci primii pasi in Republica Moldova. De la iesirea din Iasi si pana peste Prut, nici o mare retea de benzinarii nu s-a incumetat sa deschida o statie. La nici un kilometru de la intrarea in Moldova, te intampina insa o benzinarie LukOil. Opt lei moldovenesti litrul de benzina premium. Adica nici mai mult, nici mai putin decat 17.600 lei romanesti. Majoritatea masinilor care stau la vama transporta benzina pentru piata romaneasca. Autoturismele, in general Passaturi vechi, cu rezervoarele modificate, au atasate instalatii de GPL. In rezervor, intra cam 100 de litri de benzina, iar masina merge pe gaz. „Nu ne lasa sa intram decat o data pe zi. Vindem cu 25.000-27.000 de lei in Romania“, explica Vitali, un tanar moldovean care statea la coada pentru a intra in Romania.
In Moldova, produsele de baza sunt mai ieftine
Dincolo de Prut, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este vazuta ca o mare sansa pentru multi dintre cei care fac afaceri. Dupa integrarea Ungariei, preturile multor produse din aceasta tara s-au dublat, iar magazinele romanesti au inceput sa fie luate cu asalt de cumparatorii maghiari. Acelasi scenariu este asteptat sa se produca si dincolo de Prut, dupa integrarea Romaniei. „Abia asteptam sa intrati in Uniunea Europeana“, spune Angela Cascaval, manager de relatii cu publicul la Centrul de Suport al Business-ului din Ungheni. Infrastructura din Moldova este insa destul de slab dezvoltata. Daca in momentul aderarii Ungariei, in zona de vest a Romaniei existau deja hypermarketuri si supermarketuri, in Moldova, acestea pot parea cel mult un vis frumos. Abia de curand s-a deschis un Metro la Chisinau, iar autoritatile sunt destul de sceptice ca acest lucru se va intampla intr-unul dintre orasele de la granita cu Romania. „Am inteles ca acest tip de magazine vin in orasele cu populatie mai mare. Ungheniul are 45.000 de locuitori“, spune Angela Cascaval. De la granita si pana la Chisinau, sunt putin peste 100 de kilometri, insa multora le este teama sa se aventureze atat de departe in Moldova. Povestile cu jafuri la drumul mare sperie orice roman care poseda o masina cat de cat mai scumpa.Un simplu drum insa intr-o piata din Republica Moldova este suficient pentru a observa diferenta de preturi dintre cele doua tari. Pe taraba inchiriata de Galina in piata din Ungheni, sunt asezate ordonat de toate, de la zarzavaturi si pana la condimente. Fata de o piata din Romania, preturile sunt cam cu 30% mai mici la zarzavaturi. „Nici nu ma gandesc sa bat drumul pana la Iasi. Poate fi castigul cat de mare, daca vrea cineva sa cumpere, sa vina aici“, spune Galina. Zilnic, vanzarile sale se ridica la circa 100 de lei moldovenesti, adica putin peste 220.000 de lei romanesti, dar Galina este multumita. Taraba Tatianei pare a atrage prin prezenta mai multor produse romanesti. „Sunt mai frumos ambalate. Nu mergem noi dupa ele, le luam de la intermediari, care le cumpara de la Iasi“, spune Tatiana. Daca mergi intr-o piata de langa granita Romaniei cu Ungaria, poti afla imediat cat valoreaza in forinti marfa pe care vrei sa o cumperi. La Ungheni insa, putini cunosc paritatea leu moldovenesc-leu romanesc.
La Chisinau, preturile terenurilor au urcat cu 30-40%
Apropierea integrarii Romaniei si cresterea nivelului tranzactiilor induc o oarecare agitatie pe piata moldoveneasca. Preturile terenurilor au inceput sa creasca, in zona Chisinaului, in numai un an de zile acestea urcand, in medie, cu 30-40%. „Este si efectul numarului mare de moldoveni plecati la lucru in strainatate, care trimit bani in tara. Dar e vorba si de o crestere a cererii“, spune Angela Cascaval. Alexei Podoroghin este unul dintre cei mai insemnati oameni de afaceri din regiune. Compania sa, care produce seminte si exporta cereale, a generat anul trecut o cifra de afaceri de 14 milioane de euro, circa 60% din acesti bani provenind din afacerile desfasurate cu companii romanesti. „Preturile vor creste in Romania, iar in Moldova vor ramane pe loc. Este o oportunitate“, spune Podoroghin. Desi omul de afaceri detine o treime din actiunile lantului de supermarketuri Europa din Rusia, nu intrevede deschiderea de magazine in regiune. „Avem locatii in special la Kursk. Acolo, lucrurile merg foarte bine. Mi se pare inca riscant sa investim aici“, spune omul de afaceri. Singurul supermarket din Ungheni care se apropie de standardele occidentale se numeste Cosanzeana. Proprietarul sau, Dumitru Rosca, spune ca ritmul de crestere a vanzarilor a fost destul de sustinut in ultimii ani, ajungand pana la circa un milion de euro in 2004. Aceleasi cauze: banii muncitorilor moldoveni plecati la lucru in strainatate si un numar mai mare de cumparatori veniti din Romania. „Deja se simte pe piata. A aparut cerere de cumparare de spatii comerciale. Preturile au crescut, dar nimeni nu vrea sa vanda“, spune Rosca. Doar putini moldoveni realizeaza oportunitatea de a investi in acest moment. Mai degraba romanii vin sa se intereseze de preturi si de posibilitatea de a investi in magazine, restaurante si hoteluri peste Prut. „Stiu doua cazuri de romani care vor sa se asocieze cu cetateni moldoveni si sa deschida aici restaurante, supermarketuri sau benzinarii“, spune Dumitru Rosca. Pentru cei care vor sa investeasca aici, mai exista insa un aspect care trebuie luat in seama. Romania se va integra in Uniunea Europeana la doi ani si jumatate dupa Ungaria. Aceasta este perioada pe care magazinele deschise aici au avut-o la dispozitie pentru a beneficia de diferenta de pret inregistrata intre cele doua tari. Un magazin din Moldova va avea insa la dispozitie o perioada mult mai lunga, pentru ca pana la integrarea acestei tari in Uniunea Europeana va mai trece ceva timp.
Balanta comerciala a Romaniei cu Moldova
In ultimii opt ani, balanta comerciala a Romaniei cu Republica Moldova a fost pozitiva. Energia electrica detine cea mai mare pondere in exporturile romanesti peste Prut.