În următoarele două decenii, populaţia României va scădea şi va îmbătrâni vizibil. Cu toate acestea, vom fi unul dintre cele mai puţin vârstnice popoare de pe continent. Până în 2030, România va pierde 1,5 milioane de locuitori. Cauza e simplă: numărul copiilor veniţi pe lume va fi tot mai mic. Cele mai afectate de diferenţa dintre naşteri şi decese vor fi regiunile din sud, unde se va înregistra un spor natural negativ de 935.000. În Oltenia, de exemplu, vor locui peste
În următoarele două decenii, populaţia României va scădea şi va îmbătrâni vizibil. Cu toate acestea, vom fi unul dintre cele mai puţin vârstnice popoare de pe continent.
Până în 2030, România va pierde 1,5 milioane de locuitori. Cauza e simplă: numărul copiilor veniţi pe lume va fi tot mai mic. Cele mai afectate de diferenţa dintre naşteri şi decese vor fi regiunile din sud, unde se va înregistra un spor natural negativ de 935.000. În Oltenia, de exemplu, vor locui peste douăzeci de ani cu 10% mai puţine persoane decât astăzi. În Transilvania, Banat şi Crişana-Maramureş sporul natural va fi de minus 465.000, în timp ce în Moldova va fi doar de minus 100.000 de persoane.
Populaţia acestei din urmă regiuni va fi însă cea mai afectată de migraţie. Peste 100.000 de moldoveni vor pleca în alte regiuni sau peste hotare, în timp ce Bucureştiul sau regiunea Vest (judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara) vor fi mai degrabă destinaţii pentru migranţi decât surse.
În Europa, următoarele două decenii vor aduce variaţii semnificative ale numărului de locuitori. Astfel, va creşte populaţia tuturor regiunilor din Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Irlanda (cu un nivel record de 27%), Norvegia şi Elveţia, precum şi populaţia unor state mici, precum Cipru, Malta ori Luxemburg. De asemenea, se va majora populaţia în marea majoritate a regiunilor franceze, spaniole, suedeze, olandeze, portugheze ori austriece. În Italia, densitatea locuitorilor din regiunile sărace din sud va scădea până în 2030, în timp ce în centru şi în nord va creşte. O evoluţie similară va avea loc şi în Germania, unde se vor înregistra mai mulţi locuitori în vest (regiunea Hamburg va fi cu 29% mai populată) şi mai puţini în est (regiunea Chemnitz va avea cu 23% mai puţini locuitori).
Presiune pe tineri
Lucruri interesante se vor petrece în Europa şi în ceea ce priveşte proporţia persoanelor trecute de 65 de ani. „Efectul combinat a trei factori – structura existentă a poulaţiei, rata scăzută a fertilităţii şi creşterea puternică a numărului oamenilor care ating vârste înaintate – va creşte vârsta mediană a populaţiei în 274 de regiuni din cele 281 ale UE“, arată Konstantinos Giannakouris de la Eurostat. Astfel, în 2030, bătrânii vor reprezenta 27% din total în Germania, 26% în Italia şi 25% în Finlanda, respectiv Slovenia, dar numai 16% în Irlanda, 18% în Cipru şi 20% în România, respectiv Marea Britanie. La nivelul UE, vârsta mediană va creşte, de la 40,4 ani în 2008 la 45,4 în 2030.
Faptul că vom avea una dintre cele mai mici proporţii ale vârstnicilor în total ar putea fi considerat o veste bună. „Mă îndoiesc că poate fi privită aşa. Să nu uităm că Banca Mondială ne-a avertizat că avem nevoie de o reformă a sistemului de pensii din cauza îmbătrânirii populaţiei“, spune analistul economic Liviu Voinea.
Într-adevăr, procentajul bătrânilor va creşte de la 14,9% în 2008 la 20,3% în 2030. Ceea ce va duce şi la o majorare a raportului de dependenţă a vârstnicilor, de la 21,3% în 2008 la 30,3% în 2030. Cu alte cuvinte, fiecare 100 de persoane active va trebui să sprijine 30 de vârstnici în 2030, faţă de doar 21-22 în prezent.
Facem copii sau deschidem graniţele
Potrivit Băncii Mondiale (BM), această evoluţie va duce la creşterea deficitului sistemului public de pensii, care ar urma să ajungă la peste 5% din PIB în 2020 şi să-şi continue evoluţia ascendentă. Soluţiile văzute de experţii BM: reducerea pensiilor sau creşterea vârstei de pensionare.
Problema nu datează de ieri, de azi. „România se află într-o criză demografică latentă, în ultimii 18 ani populaţia ţării scăzând cu 1,5 milioane de locuitori. Se impun, astfel, măsuri imediate pentru ca sistemul de asigurări sociale, cel medical şi sistemul de educaţie să poată face faţă acestor schimbări“, se arată într-un studiu pe tema declinului populaţiei, realizat de profesorul Vasile Gheţău de la Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“. Iar rezolvarea va veni fie de la o improbabilă creştere a ratei fertilităţii, care a scăzut la 1,3 copii pe femeie, fie prin stimularea imigraţiei.
20 de milioane de locuitori. La atât ar putea ajunge populaţia României în 2030, în principal ca urmare a menţinerii ratei natalităţii la un nivel scăzut
Migraţie
Moldova, Ardealul şi Capitala, potrivit experţilor de la Eurostat, vor experimenta la scară mai redusă – prin comparaţie cu Oltenia, Muntenia şi Dobrogea – fenomenul depopulării.
1,3% va fi rata netă a migraţiei în regiunea Vest în următorii 20 de ani (a doua pe ţară, după 1,6% în regiunea Bucureşti Ilfov).
0,1 milioane de locuitori va pierde regiunea Nord-Est (judeţele SV, BT, IS, NT, BC şi VS) prin migraţie, până în 2030.
21,5% va fi proporţia vârstnicilor în regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud Muntenia în anul 2030 (cea mai mare din România).
