Fostul ministru Cristian Diaconescu a vorbit despre înrolarea în armată în caz de război. El a explicat că legea este clară în România din acest punct de vedere. De asemenea, Diaconescu a punctat și o altă problemă legislativă în contextul dronelor rusești care intră pe teritoriul țării noastre.
Cristian Diaconescu, despre înrolarea în armată în caz de război
Cristian Diaconescu, candidat independent la alegerile prezidențiale din România, a abordat subiecte sensibile legate de înrolarea în armată în caz de război, precum și despre responsabilitățile președintelui în gestionarea situațiilor de criză.
Diaconescu a explicat că, potrivit legii, orice cetățean român până la vârsta de 35 de ani poate fi mobilizat, indiferent de pregătirea militară anterioară.
Întrebat despre momentul în care un cetățean român ar trebui să se prezinte la război, Cristian Diaconescu a afirmat că legea prevede ca cetățenii să fie înrolați până la vârsta de 35 de ani. El a explicat că în situația unei mobilizări, nu contează dacă o persoană are pregătire militară, legea stipulând că toți cetățenii trebuie să fie pregătiți să își apere țara.
„Dacă vine războiul e mobilizare, stare de urgență, nu contează pregătirea militară, așa prevede legea. Îl îmbracă în uniformă și îl trimite la luptă chiar dacă nu are instrucție militară. (…) Moare apărându-și țara”, a declarat Cristian Diaconescu, potrivit Fanatik.
Cum poate președintele evita războiul?
Fostul ministru de externe și candidat la președinție a subliniat importanța unei conduceri care să poată preveni un conflict. Diaconescu a afirmat că și-ar dori ca unul dintre candidații la alegerile prezidențiale să spună că știe cum să evite războiul, sugerând că aceasta ar trebui să fie o prioritate în mandatul oricărui președinte.
Cristian Diaconescu a adus în discuție crizele actuale, precum cea din Ucraina și Orientul Mijlociu, și a evidențiat cât de rapide și ireversibile pot fi deciziile politice în astfel de contexte. El a pus o întrebare: „Cum consideri, din punctul de vedere al tuturor argumentelor de politică externă, căderea unei drone pe teritoriul României? Un atac împotriva NATO? Sau, un anume tip de ponderare a responsabilității, protecția civilă necesară, dar din punct de vedere politic un anume tip de atitudine?”
Problema legală a folosirii armelor în afara poligoanelor
Diaconescu a menționat, de asemenea, o problemă legală cu care se confruntă Ministerul Apărării Naționale (MApN) în România, legată de incapacitatea de a trage cu muniție de război în afara poligoanelor.
El a explicat că legislația actuală nu permite Ministerului Apărării să doboare drone sau alte ținte din afara poligoanelor fără un cadru legal corespunzător.
Aceasta este o problemă serioasă în contextul recentelor incidente cu drone rusești care au pătruns pe teritoriul României. Cristian Diaconescu a subliniat necesitatea unui cadru legal adecvat pentru a permite forțelor armate să reacționeze eficient la astfel de situații.
Poziția premierului Ciolacu
Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu a declarat că România este pregătită să doboare orice dronă care ar reprezenta o amenințare pentru un obiectiv civil sau militar. El a explicat că traiectoria dronelor poate fi urmărită și că autoritățile au la dispoziție mecanisme de apărare, inclusiv avioane F-16 și F-18, pentru a interveni rapid.
În majoritatea cazurilor, dronele care cad pe teritoriul României sunt lovite de antiaeriana ucraineană, potrivit premierului.
Ministerul Apărării Naționale a informat recent că un radar al armatei a detectat o țintă aeriană de mici dimensiuni la aproximativ 150 km est de localitatea Mihail Kogălniceanu, în largul Mării Negre. Acest incident subliniază nevoia unei capacități defensive eficiente și a unui cadru legal care să permită răspunsuri adecvate în fața amenințărilor.