Daniel Dăianu, avertisment despre creșterile salariale
Cheltuielile statului nu sunt supravegheate corespunzător, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Acesta a atras atenția că majorările salariale exercită o presiune adițională asupra bugetului.
„Poți să crești salariul minim, dar după ce ai consultări cu partenerii din coaliție și cu mediul de afaceri. Realitatea e că acum cheltuielile nu sunt ținute sub control. E adevărat că presiunile sunt foarte mari asupra Guvernului, revendicări salariale, mai ales din mediul bugetar, dar cu cât cedezi cu atât crești apetitul de a solicita alte creșteri salariale și nu e în regulă. Acesta e aspectul de fond”, spune acesta.
Oricum, spune el, deficitul este considerabil și se vor lua măsuri dureroase pentru corectarea sa începând de anul viitor.
”E vorba și de dialogul din coaliție. Nu mi se pare firesc ca liderii politici ai celor două mari partide care constituie coaliția să aibă asemenea declarații, mai ales președintele Ciucă de la PNL, când spune că PNL nu a fost consultat, în timp ce șeful Guvernului, premierul Ciolacu, spune că a fost o decizie inițială. Nu e în regulă, nu e în regulă!
E, într-adevăr, o anume ”întrecere” între cele două partide pentru că au reprezentanți comuni, dar și separați în alegeri și ar exista o logică, (…) dar nu e în regulă, percepția nu e favorabilă și rămâne chestiunea de fond – deficitul e foarte mare.
Ca să te apropii de ținta de 5% anul acesta e o iluzie”, continuă acesta.
Dăianu a mai explicat că atunci când Guvernul decide să crească salariile, în realitate, dă cu o mână și ia cu alta. El spune că nu există fonduri bugetare pentru aceste majorări. Astfel, va fi necesar să se găsească modalități de a obține aceste sume.
Românii cu venituri mici, cei mai afectați
Banii vor proveni în cele din urmă tot de la cei cărora li s-au majorat salariile. Daniel Dăianu a subliniat că cei mai afectați de deciziile luate în 2025 și ulterior vor fi cei cu venituri mici.
„Un guvern, în momentele foarte dificile, trebuie să aibă o retorică care să fie cât mai clară, onestă, să explice cauzele unei situații foarte dificile și ce e de făcut. Altfel, punem benzină pe foc. Aproape toată lumea își dă seama că 2025 va fi un punct de inflexiune și va veni cu o reașezare fiscală, cu măsuri care vor încerca să elimine din inechitățile din regimul fiscal actual – care sunt serioase.
Pe de altă parte, dacă nu vor fi resurse la buget deoarece nu putem colecta considerabil mai bine, se va recurge la unele măsuri care vor fi resimțite de toți cetățenii, mai ales de cei cu venituri foarte mici”, spune acesta.
El spune că este vorba despre o dezinflație în economie, dar prețurile pentru alimente sunt la fel de ridicate.
”Nu avem deflație, să scadă prețurile. La unele produse putem consemna unele scăderi temporare, dar nivelul general al prețurilor al alimente e muuult mai înalt decât era acum 2 – 3 ani. Aceasta e starea de fapt”, spune acesta.
Daniel Dăianu a mai precizat că o creștere a TVA ar complica politica monetară a BNR.
”A recurge la o creștere de TVA, dacă s-ar întâmpla, ar afecta mai ales pe cei cu venituri mici. În plus, ar complica politica monetară a BNR, care nu poate rămâne impasibilă. Nu doar că am avea un nou puseu inflaționist, dar execuția bugetară, deficitele bugetare mari care exprimă exces de cerere nu crează confort pentru o bancă centrală, nu doar pentru BNR”, a mai explicat președintele Consiliului Fiscal.
Înghețarea de salarii și pensii, un scenariu extrem
Întrebat dacă s-ar putea să urmeze înghețarea salariilor și a pensiilor, având în vedere că datoria externă a depășit pragul de 50% din PIB, Dăianu a explicat că este vorba despre un scenariu extrem.
Acesta spune că nu ar specula despre așa ceva. El a menționat că nu nivelul de aproximativ 50%, care variază în funcție de evoluția economică, este principalul motiv de îngrijorare. Este vorba despre un nivel mult mai mare decât acesta.
Dăianu a subliniat că deficitele care depășesc 6% din PIB ar trebui să îi îngrijoreze pe toți. De asemenea, spune că acest deficit bugetar este însoțit de un deficit extern, respectiv deficitul de cont curent. El a adăugat că astfel de situații nu pot fi perpetuate.
„Până una-alta, suntem păsuiți de piețe pentru că avem fonduri europene mari, dar parte majoră din ele se vor duce, că PNRR are durata de viață până în 2026. S-ar putea să pierdem și din fondurile de coeziune și structurale, că Comisia se gândește să aloce mai mult pe apărare și politica industrială. Deci aceasta e situația care ar trebui să ne îngrijoreze.
Acum, nu putem avea pretenția de la oameni care o duc greu să accepte asemenea argumente. Am primit mesaje la Consiliul Fiscal că sunt oameni care o duc greu… și înțeleg că pentru mulți e dificil, dar nu putem să trăim mult peste posibilitățile pe care le avem”, spune el.
Daniel Dăianu a indicat că piețele financiare nu vor continua să furnizeze finanțare la nesfârșit. El a menționat că va fi necesară o corecție, care va fi dificilă.
