Cum cercetarea în domeniul farmaceutic avansează rapid, este limpede că starea de sănătate a românilor a avut de suferit din moment ce medicii au prescris, timp de patru ani, aceleaşi medicamente, mai ales că în UE media de actualizare a listei este circa de 180 de zile. Motivul invocat de Ministerul Sănătăţii (MS) pentru această neglijenţă, asumată parţial, a fost lipsa banilor necesari pentru decontarea atâtor medicamente noi. Drept urmare, MS trebuie acum să caute adânc în buzunar 400 de milioane de lei, cât costă includerea a 140 de molecule pe listă, din care 80 sunt inovative, deci mai scumpe.
De aici, trei întrebări legitime pe care şi le pun actorii din sănătate: Are MS banii necesari sau se va crea un deficit similar celui din 2008? Pe ce criterii se va face includerea pe listă, având în vedere miza uriaşă pentru producători? Vor mai găsi pacienţii medicamentele noi în farmacii, având în vedere amploarea extraordinară a exportului paralel de medicamente? Încercăm un răspuns la prima întrebare: având în vedere că datoria statului față de producători la medicamentele compensate este de 5,6 miliarde de lei, din cauza termenelor de plată care depășesc un an, este limpede că MS nu are nici necesarul actualizării listei. „Ar trebui făcută o prioritizare, în sensul în care să se introducă gradual moleculele, astfel încât să nu se dea peste cap bugetul, care și-așa nu există. Sumele înseamnă totuşi, după calculele noastre, șase spitale regionale de urgență sau creșterea salariilor tuturor medicilor din România cu 15%“, spune Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România. Mai mult, MS ar avea o sursă de bani pentru actualizarea listelor: „efortul financiar impus de actualizarea listei medicamentelor compensate va fi complet acoperit de producătorii de medicamente prin taxa clawback“, spune Dan Zaharescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Bani puţini şi risipiţi

Chiar dacă ar găsi banii necesari sau dacă ar introduce gradual medicamentele pe liste, MS mai are două mari probleme de rezolvat. Prima este legată de ce anume alege să deconteze din banii asiguraţilor. Anul trecut, Institutul Național pentru Sănătate și Excelență Clinică (NICE) a arătat că multe dintre medicamentele aflate acum pe lista de compensate nu ar avea ce să caute acolo, iar un exemplu grăitor sunt produsele cu ginko biloba, a căror eficacitate nu a fost dovedită ştiinţific, dar care costă statul 16,3 milioane de euro anual. Chiar şi după ce MS ar rezolva problema intruşilor din listă, trebuie să țină seama că, din cauza politicii preţului celui mai mic din Europa, noile medicamente vor lua şi ele calea exportului paralel. Doar o cutie din trei  care se importă în România ajunge în farmacie și tot una din trei cutii din farmacie ajunge şi la pacient, spune Damian. Rămâne de văzut ce soluţii va găsi MS la toate aceste probleme până pe 15 mai, când a anunţat că va face publică noua listă de medicamente.