Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat un semnal de alarmă referitor la o creștere semnificativă a tentativelor de fraudă în România. Începând cu luna aprilie 2025, infractorii cibernetici au început să folosească un tip nou de fraudă pentru a manipula victimele, pretinzând că sunt reprezentanți ai Poliției Române și ai Băncii Naționale a României (BNR).
Cum funcționează acest tip nou de fraudă
Conform autorităților, infractorii au dezvoltat un tip nou de fraudă bazat pe apeluri telefonice în care se pretinde că sunt reprezentanți ai Poliției Române sau ai BNR.
În acest scenariu, o persoană care se prezintă drept „agentă de la poliție” contactează victima și susține că un infractor internațional, căutat de Interpol, a încercat să obțină un împrumut folosind identitatea acelei persoane.
Pentru a crea o impresie de autenticitate, atacatorii folosesc un limbaj formal și grav, invocând articole de lege și menționând faptul că se află în mijlocul unei anchete oficiale.
Pentru a intensifica presiunea psihologică, victima este informată că urmează să primească o citație pentru a se prezenta la secția de poliție.
În plus, infractorii trimit o fotografie falsificată a unei legitimații de poliție prin WhatsApp pentru a întări impresia că apelul este legitim. Totodată, victimei i se explică faptul că ancheta este de natură penală și că trebuie să colaboreze imediat cu autoritățile.
Redirecționarea către Banca Națională
După acest prim contact, victima este redirecționată către un presupus „specialist” din cadrul Băncii Naționale a României, care se prezintă ca fiind responsabil cu monitorizarea operațiunilor bancare.
Acesta le transmite victimei o scrisoare oficială semnată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în care se detaliază gravitatea cazului. Specialiștii din DNSC au semnalat că documentele transmise sunt falsificate, dar extrem de convingătoare.
În continuare, victimele sunt întrebate dacă folosesc aplicații de mesagerie criptată, precum Telegram, și li se sugerează să continue comunicarea prin aceste canale pentru a garanta securitatea informațiilor.
Aici, atacatorii solicită detalii precum extrasele de cont bancar, sub pretextul că sunt necesare pentru emiterea unei asigurări sau pentru alte proceduri legale.
Tehnici de manipulare și risc pentru victime
Un alt detaliu esențial al acestei fraude constă în manipularea emoțională și presiunea psihologică aplicată victimei.
În tot acest timp, persoanele implicate în această schemă sunt avertizate constant să nu discute cu nimeni despre anchetă, sub amenințarea unei arestări imediate.
În plus, se invocă și un test poligraf care ar urma să verifice dacă victima a divulgat informațiile sensibile. Aceste tehnici sunt menite să destabilizeze victima și să o determine să ofere date personale sau financiare.
Recomandările autorităților pentru a te proteja
DNSC recomandă cetățenilor să fie extrem de vigilenți și să urmeze câteva măsuri de securitate pentru a se proteja de astfel de fraude. Printre recomandările esențiale se numără:
- Nu oferi niciodată date personale sau bancare prin telefon.
- Dacă primești un apel suspect, închide imediat și sună înapoi la numărul oficial al instituției respective.
- Nu continua conversațiile pe platforme precum WhatsApp, Telegram sau Signal, deoarece acestea pot fi folosite de atacatori pentru a colecta informații suplimentare.
- Verifică orice documente primite prin metodele de căutare inversă a imaginilor (reverse image search) pentru a depista falsurile.
- Nu instala aplicații de control la distanță pe telefon sau computer.
- În niciun caz nu te lăsa intimidat de tonul autoritar sau de invocarea articolelor de lege.
- Monitorizează constant conturile bancare și activează alerte de tranzacție pentru a fi notificat imediat despre orice activitate suspectă.
Aceste măsuri simple, dar eficiente, te pot ajuta să te protejezi de una dintre cele mai periculoase forme de fraudă cibernetică, care devine tot mai răspândită.
